Dealul Mitropoliei sau Dealul Patriarhiei este o colină din Bucureşti, un punct istoric, cultural, arhitectonic, confesional, turistic important pe harta capitalei Românei. Din punct de vedere confesional, Dealul Mitropoliei este un reper pentru ortodoximul din România, aici fiind în prezent sediul Patriarhiei Române şi reşedinţa Patriarhului.

O serie de evenimente din istoria Românei sunt strâns legate de acest loc deoarece până în anul 1997, în Palatul Camerei Deputaţilor din complexul Patriarhiei - astăzi Palatul Patriarhiei, a fost sediul Camerei Depuaţilor, respectiv sediul Adunării Deputaţilor. Tot aici, în clădirea în care se întrunea Divanul Domnesc, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti.

Istoric

În 1650 dealul era acoperit de viţă de vie aflată în proprietatea voievozilor ţării. Complexul mănăstiresc era încojurat cu ziduri, precum o cetate, începând cu 1698 accesul în curtea mănăstirii se făcea prin clopotniţa construită de Constantin Brâncoveanu. În interiorul curţii existau 3 cruci de piatră: una sculptată în amintirea Mitropolitului Teodosie, alta în cinstea generalului Miloradovici, iar alta care aminteşte de răscoala semenilor din 1652, în timpul lui Constantin Şerban, împotriva boierilor. Semenii era un regiment format din 2000 de soldaţi străini doar pentru a lupta în războaie, întemeiat de Matei Basarab. În timpul acestei răscoale a fost omorât Papa Brâncoveanu, tatăl lui Constantin Brâncoveanu. Bunicul lui Constantin Brâncoveanu, Preda, asasinat mai târziu de Radu Mihnea, ridică pe locul în care a fost asasinat fiul său Papa Brâncoveanu o cruce de lemn în memoria acestuia. Mai târziu, unul din fiii lui Constantin Brâncoveanu, Constantin Beizadea, au înlocuit crucea cu una de piatră, păstrată până astăzi, conform înscripţiei de pe ea, a fost construită în 20 iulie 1713.

În 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti, a fost primită cu bucurie de locuitorii celor două provincii. Cu toate acestea în Ţara Românească exista o mişcare conservatoare care se opunea victoriei alesului partidei naţionale. Deoarece partea conservatoarea avea o majoritate în Adunarea electivă, mişcarea unionistă a hotărât adunarea unei mulţimi la şedinţele din 22-24 ianuarie 1859. Cei peste 30 000 de oameni strânşi pe Dealul Mitropoliei erau locuitori ai Bucureştiului şi ai împrejurimilor, veniţi pentru a-l susţine pe Alexandru Ioan Cuza şi pentru a ţine sub presiune şedinţele forului legislativ. Încercând să elibereze adunarea electivă de presiunea maselor, caimacamia Ţării Româneşti a dispus mutarea a două batalioane de soldaţi în mijlocul mulţumii de pe Dealul Mitropoliei şi flosirea forţei pentru a-i dispersa pe aceştia. Datorită presiunii maselor şi din dorinţa de a evita o baie de sânge, generalul Vlădoianu se vede nevoit să ceară trupelor să se retragă în cazărmi. În seara de 23 ianuarie forţele conservatoare observând că nu se poate conta pe oştire îşi schimbă poziţia iniţială, astfel încât în 24 ianuarie Adunarea electivă din Bucureşti votează în unanimitate propunerea lui Vasile Boerescu, Alexandru Ioan Cuza domn al Ţării Româneşi şi al Moldovei.

continuarea in pagina urmatoare ...