Cuvântul republică derivă din temenul latin res publica, însemnând lucru public. Republica este o formă de organizare statală (sau formă de stat) în care suveranitatea aparţine poporului iar puterea executivă este exercitată de cetăţeni aleşi, pentru o perioadă determinată de timp. Acest termen, la fel ca şi termenul echivalent politeia, din limba greacă, se referă substanţial la organizare politică a societăţii în sens larg. Modul în care autorii clasici l-au folosit (spre exemplu în Republica lui Platon) nu trebuie să fie considerat o referinţă la un tip anume de instituţie politică. Republica în Antichitate, nu reprezenta altceva decât interesul pentru comunitate, pentru polis, pentru oraş.

Aristotel a formulat o distincţie clară între trei forme de guvernământ: monarhia, aristocraţia şi democraţia. În principiu nici una dintre aceste forme de guvernământ nu este incompatibilă cu republica. Republicile nu sunt în mod obligatoriu şi democraţii. Spre exemplu în Antichitate, în Republica Romană, cetăţenia era negată sclavilor şi femeilor. Alt exemplu este Republica Veneţiană, care era o adevarată oligarhie, în care poporul era exclus de la guvernare, dar unde şeful statului era ales printr-un complex sistem de vot şi tras la sorţi între reprezentanţii nobilimii.

Pe de altă parte, o democraţie nu este în mod necesar şi o republică. Un exemplu în acest sens este Marea Britanie care, deşi este un stat democratic, nu este o republică ci o aşa-zisă "monarhie constituţională" în care există un parlament ales direct de cetăţeni, dar al cărei şef de stat (regele sau regina) este ales după un strict criteriu ereditar.

De-a lungul secolelor, republica s-a delineat din ce în ce mai mult ca "guvern al poporului", ca sistem instituţional în care şefii de stat nu mai sunt aleşi pe cale ereditară. Monarhia a devenit practic un antonim pentru republică.

continuarea in pagina urmatoare ...