Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Breaza

Este un oraş din judeţul Prahova, Muntenia, România, ce are o populaţie de 18 199 locuitori. Conform legendei, numele provine de la „o ciobăniţă brează”, adică ce avea o şuviţă albă în părul negru. Toponimicul este de origine slavă, însemnând „mesteacăn” sau „pădure de mesteceni”. A fost declarată staţiune balneo-climaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată cu cea din Davos. Localitatea a fost menţionată în anul 1667 ca o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totuşi, prima atestare documentară se consideră a fi cea din 1503 din Registrele Braşovului în care este amintit Neagoe din Breaza, un negustor. Breaza a funcţionat ca vamă din 1834 până în anul 1852, când a fost mutată la Predeal.

Localitatea se află în zona subcarpatică, la o altitudine de 380-450 m, pe o terasă situată la o înălţime de 50-60 m deasupra albiei râului Prahova. Clima este specifică dealurilor Subcarpatice, înregistrându-se o temperatură medie de 19,6°C şi 129 de zile senine pe an. Flora şi fauna sunt diverse, hidrografia compunându-se din râul Prahova şi afluenţii săi. Aici se află Colegiul Naţional Dimitrie Cantemir.

Istorie

Despre Breaza s-a amintit prima dată în anul 1431, când domn al Ţării Româneşti era Alexandru Aldea I, unul din fiii lui Mircea cel Bătrân. Amănuntul este relatat într-un document din anul 1667, semnat şi pecetluit de Elena Cantacuzino. În „catastih” se arată averea boieroaicei din care „satul Comarnic cu vecinii 262 şi satul Breaza şi Secăriile cu vecinii.... se vederează că sunt 236 de ani de când merge stăpânirea din neam în neam....” Registrele begesimale Braşov din anul 1503 cuprind şi Breaza, pe lângă alte localităţi prahovene cu care oraşul făcea comerţ, acestea menţionându-l pe Neagoe din Breaza aflat la Braşov pentru negoţ. Acelaşi Neagoe este prezent şi în Hrisovul Domnesc datat în 27 mai 1510, semnat de Vlad cel Tânăr, care menţiona: „Am dăruit domnia mea, acest de faţă hrisov, prea cinstitului jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui, să le fie Breaza toată”.


În anul 1711, domnitorul Constantin Brâncoveanu a confiscat toată averea ce se afla în posesia lui Gheorghe şi Toma Cantacuzino, ca urmare a trădarii acestora în timpul războiului ruso-turc. Prin acest act, el deţinea şi jumatate din „moşia Breaza”. În 1717, Nicolae Mavrocordat daruieşte lui Iordache Cretulescu „acest sat Breaza”,  iar după anul 1892 localitatea ajunge în proprietatea lui Grigore Basarab Brâncoveanu, supranumit de locatari „Prinţul Brâncoveanu”, care a avut soţie pe Colette Cazianu, nepoata haiducului Iancu Jian. Începutul secolului XX este legat de activitatea aşa-numitelor „case naţionale”, lăcaşe de cultură întemeiate de generalul Ion Manolescu, preotul Vasile Opriş, meşterul Ion Aldea, printre alţii. A fost declarat oraş în anul 1952, format prin contopirea a trei sate: Podu Vadului, Breaza de Jos şi Breaza de Sus.

Conform documentelor de arhivă, Breaza a fost în stăpânirea mai multor familii de boieri şi dregători ai ţării, printre care spătarul Drăghici şi vistierul Udrişte (anul 1538); Elena Cantacuzino, una din fiicele lui Radu Şerban, domn al Ţării Româneşti între anii 1602-1611; marele postelnic Constantin Cantacuzino (1635); familia Cantacuzino; Gheorghe Bibescu, domn al Ţării Româneşti (1842) (care a renovat castelul din Breaza de Sus); Grigore Basarab Brâncoveanu (1918).


Monumente istorice

* Biserica din 1777 cu hramul Sfântul Nicolae zidită în timpul domniei lui Ioan Alexandru Ipsilante Voievod. În interior se pot vedea unele cărţi cu valoare istorică cum ar fi: Evanghelia greco-romană, Apostol tipărit în 1760, un Penticostier şi un Liturghier din 1792.

* Biserica ctitorită în 1830 cu hramul sfântul Gheorghe, ce a fost zidită în timpul domniei lui Grigore Dimitrie Ghiga Voievod.

* Castelul Voievodal care a fost conacul lui Toma Cantacuzino unde au locuit o vreme Martha Bibescu şi Anne de Noailles, născută Brâncoveanu. În vremurile recente, cu unele modificări de structură, vechiul conac a fost transformat în hotel.


Oraşul Breaza este poziţionat pe coordonatele de 25°40' longitudine estică şi 45°10' latitudine nordică, între localităţile Comarnic (la nord) şi Câmpina (la sud), iar la est şi vest se află două şiruri de dealuri subcarpatice, ce constituie o prelungire spre sud a munţilor. Este situat în nord-vestul judeţului Prahova, în partea de sud a Munţilor Bucegi, în plină zonă subcarpatică, la o altitudine de 380-450 m. Se întinde pe o distanţă de 11 km pe o terasă ce se află la o înălţime de 50-60 m deasupra albiei râului Prahova şi este înconjurat de dealuri ce depăşesc 700 de metri altitudine (Gurga - 743 m, Lazului, Vrăbieşti, Strajiştea şi Răgman). Breaza este situat la o depărtare de 103 km de Bucureşti, 67 km de Braşov şi 45 km nord-vest de Ploieşti.Accesul în această localitate se poate face pe calea ferată - între Ploieşti (38 km) şi Sinaia (25 km) sau pe şoseaua DN 1, între Ploieşti (43 km) şi Sinaia (24 km). Oraşul este divizat în: Podu Vadului, Irimeşti, Surdeşti, Valea Morii, Valea Târsei, Breaza de Jos, Breaza de Sus, Ograda, Gura Beliei, Frăsinet, Nistoreşti, Podu Corbului, Gurgi, Corbeni și Capu Câmpului. Albia râului Prahova străbate localitatea de la nord la sud și desparte cartierele Podu Corbului, Nistoreşti și Frăsinet.

Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de gresii printre care se intercalează pachete de gipsuri, precum şi conglomerate de argile bentonitice, marne compacte, calcaroase. La partea inferioară a gipsurilor apar frecvent gresiile, microconglomerate sau conglomerate ce devin predominante, alcătuind aşa-numita „stivă” cunoscută sub numele de „conglomeratele de la Brebu”.
Marnele roşii din Gura Beliei

Acestea se întâlnesc începând din nordul gării din Breaza, în amonte, până în dreptul cartierului Nistoreşti. Depozitele de fliş, alcătuite din argile verzi, marne cenuşii şi gresii calcaroase verzui, se găsesc în partea de nord a localităţii, în special în cartierul Gura Beliei. Argilele acestea fac trecerea spre un pachet de marne compacte, calcaroase, roşii şi verzi – marnele de Gura Beliei.

Pe teritoriul oraşului au existat două braţe ale Mării Tetis. Unul era situat în apropierea munţilor, iar celălalt era poziţionat mai la sud. Acestea au fost izolate în timp, fiind ulterior umplute de depozite mai recente, formăndu-se o zonă mai joasă în latura sudică a munţilor, sona rocilor sedimentare tinere, care aparţine neogenului, la care s-au adăugat cele din cuaternar, dar şi cutarea miopliocenă. Gipsul şi sarea se găsesc pe versanţii dealurilor Gurga şi Răgman.


Economie

În anul 2009, Breaza a obţinut un buget local în valoare de 21 de miliarde de ROL, pentru finanţarea celor 11 proiecte de hotărâre. Cea mai mare sumă (2 milioane ROL) va fi investită în modernizarea instituţiilor de învăţământ, iar alţi 1 500 000 de lei vechi au fost aprobaţi pentru reabilitarea unor străzi, extinderea conductei de distribuţie a apei potabile şi crearea unor spaţii de agrement. Investiţii importante sunt în domeniul turistic şi imobiliar, în oraş existând numeroase imobile cu oferte de cazare. Gradul maxim de ocupare al acestora de către turişti este de 40-45% pe parcursul unui an.

Hidrojet S.A. este cea mai mare unitate economică din Breaza. Compania a fost înființată în 1974, ca filiala a Mefin Sinaia şi a devenit independentă în urma unei decizii guvernamentale din 1990, având ca profil proiectarea, producţia şi comercializarea componentelor de injecţie diesel, echipamentelor hidraulice şi pieselor turnate. Timp de zece ani, produsele companiei au fost realizate sub licenţa Bosch. În 2005, Hidrojet Breaza a afişat pierderi de 5,84 milioane ROL şi o cifră de afaceri de 34,64 milioane ROL. La sfârşitul aceluiaşi an avea 1 553 de angajaţi, iar suprafata de producţie era de 86 000 mp. Hidrojet este unul dintre cei mai importanţi producători în domeniu de pe piaţa Europei de Est, în anul 2008 intrând însă în procedură de insolvenţă, riscând să dea faliment pentru neplata datoriilor.



NOTA: Acest articol este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire in conditii identice si contine text din articolul Breaza prezent in Wikipedia.
NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!