Numele localitatii si a toponimiei din jur este legata de terminologia oierilor. Ca si Breaza, se pare ca acest sat a fost infiintat de mocanii transilvaneni care, in drumul lor catre baltile Dunarii poposeau aici. Si tot aici se facea si tunsul oilor, cel putin pina in secolul al XVIII-lea.

Atestat documentar ca sat, incepind cu secolul al XV-lea, Comarnicul se afla in stapinirea boierilor Margineni. In secolul al XVII-lea, asezarea trecea in stapinirea familiilor Cantacuzino si Filipescu, iar doua secole mai tirziu in proprietatea domnitorului Gheorghe Bibescu.

Carausia a constituit principala ocupatie a locuitorilor Comarnicului, asezarea fiind la 1694, printre cele 12 sate trecute in raza schelei Campina spre Brasov. O buna parte din comarniceni s-au indeletnicit cu aceasta ocupatie, transportind cu ajutorul cailor marfurile negustorilor pe potecile de plai, in samare, iar ulterior, dupa o oarecare amenajare a drumurilor, in chervane. Carausia comarnicenilor devenise un fel de monopol in cursul secolului al XVIII-lea.

Numele satului, ne spun filologii, vine de la “Comarnic”, cuvant cu care ciobanii din Tara Barsei numeau incaperea de la stana in care ei pastrau casul. Hidronimele Valea Lanii, Valea Casariei, Valea Beliei si toponimele Dealul Lanii si Plaiul Casariei intregeste afirmatia filologilor, amintind de indeletnicirea de odinioara a ciobanilor veniti cu turmele de peste munti si asezindu-se pe aceste vetre insorite, intemeind sate ce le poarta numele, azi cartiere ale orasului : Podu Neagului, Podu Lung, Podu Vartos, Poiana si Vatra Satului.

Localizare

Comarnic este un oraş din judeţul Prahova, Muntenia, România, situat în zona de contact a Subcarpaţilor Prahovei cu prelungirile sudice ale Munţilor Baiu, extins în lunca şi pe traseele de pe stânga râului Prahova, la 500-580 m altitudine. Este situat la 52 de kilometri nord-vest de oraşul Ploieşti.

Este plasat in zona de contact a Garbovei cu Subcarpatii, unde Prahova soarbe undele vaii lui Bogdan, spre nord, ale Saarului si Beliei la sud. Vatra orasului se inscrie pe ambele maluri ale Prahovei, ocupand terasa de lunca, si pe cea inalta, puternic fragmentata, precum si sectoarele de versant. Catre vest, dar mai ales catre est, zona se largeste luand aspectul unei forme depresionare, ocupand fragmentele de terasa la inaltimi de peste 70 m.

Orasul se ridica pe verticala intre 600 si 700 m, dar gospodariile izolate urca, ici-colo, la peste 1000 m.

Privita de pe rama dealurilor avand culmi domoale, din partea estica si vestica, dar mai ales din nord, depresiunea este inconjurata de codrii verzi de stejar, fag si brad. Natura a fost darnica cu acest tinut, conditiile climatice, favorizand mai ales dezvoltarea vegetatiei forestiere si a pajistilor. Pozitia matematica determinata de coordonatele de 25°42’ longitudine estica si 45°15’ latitudine nordica au facut sa apara si sa se dezvolte in valea de sus a Prahovei, la iesirea acesteia dintre munti, Comarnicul de astazi.

Situat in plina zona de interferenta carpato-subcarpatica, intre Sinaia (la nord), Breaza (la sud), Secaria (la est), si Talea (la vest), la o departare de 108 km de capitala tarii, Comarnicul a capatat o fizionomie aparte rezultata din varietatea peisajului si a resurselor mediului, a ocupatiilor, obiceiurilor si imbracamintei.

Expusa razelor solare tot timpul anului, adapostita de munti si dealuri, depresiunea Comarnic ofera un climat lipsit de umiditate si vanturi, cu un echilibru specific treptei Subcarpatilor. Temeperaturile anuale inregistreaza valori cuprinse aproximativ intre +8° si +10°C, pe vai si +8° la +9°C pe inaltimi, iar precipitatiile ating 600-800 ml annual, avand mers regulat cu minimul in februarie si maximul in mai-iunie

Reteaua hidrografica de pe teritoriul orasului este tributara raului Prahova, care-l strabate de la nord la sud pe o lungime de mai bine de 6 km. Chiar in extremitatea nordica Prahova primeste, paraul Valea lui Bogdan care-I formeaza hotarul cu Sinaia. Ceva mai la sud, nu departe de castelul domnitorului Gheorghe Bibescu, raul primeste paraul Floreiul. Intre cei doi afluenti s-a dezvoltat, in timp, un sat, azi cartier al orasului, caruia I s-a spus Posada. In aval, Prahova mai primeste paraul Cernica, Batraioara, Belia si Saaru.

Obiective turistice

* Muzeul cinegetic care păstrează trofee superbe

* Castelul Posada Resedinta Familiei Bibescu

* Conacul de factură romantică (1878)

* Biserica Sf. Nicolae (construita la 1901 pe ruinele alteia mult mai vechi) - cea mai mare Biserica de pe Valea Prahovei una din putinele din România unde exista o pictura infatisand prima Familie Regala a Romaniei Regele Carol I alaturi de Regina Maria

* Schitul „Lespezi” (1601) din localitatea Posada, cu Biserica „Sfânta Treime” (1661-1675), pictată de Pârvu Mutu din 1694