Dolj este un judeţ în regiunea Oltenia din România, aflat în regiunea cea mai mănoasă şi roditoare a Câmpiei Dunării şi a Olteniei, într-o zonă ce a oferit, de-a lungul timpului, condiţii de climă şi mai ales sol, dintre cele mai prielnice.

Descriere geografica
Aşezare: Privit în ansamblul teritorial al României, Doljul are o poziţie sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care îsi trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul judeţului se întinde între 43°43' şi 44°42' latitudine nordică şi, respectiv, 22° 50' şi 24° 16' longitudine estică, adică pe aproximativ un grad latitudinal şi un grad şi jumătate longitudinal.

Vecini: Doljul este învecinat cu judeţele: Mehedinţi la vest, Gorj şi Vâlcea la nord, Olt la est şi fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanţă ce constituie o parte din graniţa naturală a României cu Bulgaria.

Suprafaţă: Suprafaţa totală este de 7.414 kmp şi reprezintă 3,1% din suprafaţa ţării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unităţile administrativ-teritoriale ale României.

Climă: Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, cu influenţe mediteraneene datorită poziţiei sud - vestice. Poziţia şi caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în apropiere de curbura lanţului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrala şi nordică a ţării, cu o medie anuală de 10-11.5°C.

Relief: Relieful judeţului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia şi zona de deal. Altitudinea creşte de la 30 la 350 m faţă de nivelul mării, din sudul spre nordul judeţului, formând un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca nişte trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului marii. Merită menţionat existenţa în sudul judeţului a celei mai mari suprafeţe nisipoase din ţară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitaţii. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadreaza perfect în categoria judeţelor dunărene.

Reţea hidrografică: Este reprezentată de Dunăre care curge între Cetate şi Dăbuleni, de Jiu care străbate judeţul de la Filiaşi la Zăval pe o distanţă de 154 km şi de lacuri şi iazuri (Lacul Bistreţ, Fântâna Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni).

Vegetaţia şi flora: O mare parte din sudul judeţului este acoperită de lanuri bogate, vegetaţia fiind specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de stejar care alternau cu tufărişuri. Influenţele climatice şi intervenţia omului au determinat modificarea învelişului vegetal. În zona Ciuperceni şi Apele Vii se întind păduri de salcâm, iar la Verbiţa, Murgaşi şi Branişte predomină pădurile întinse de stejar.

Faună: Fauna terestră şi acvatică a suferit modificări generate de vânatul şi pescuitul abuziv, multe dintre speciile care populau teritoriul judeţului Dolj supravieţuind în număr mic sau dispărând cu totul. Dintre speciile care populează regiunile de luncă predomină lişiţa, barza, egreta precum şi unele specii de rozătoare.

Demografie: Populatia judeţului este de 734.231 locuitori, reprezentând 3,3 % din populaţia ţării.

continuarea in pagina urmatoare ...