Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Raul Prut

 

 

 

Rîul Prut, lung de 953 km, izvorăşte din Carpaţii Păduroşi din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcţia sud-est. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de oraşul Galaţi. Formează graniţa între România şi Republica Moldova. În perioada interbelică, rîul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigaţia pe rîu a fost treptat abandonată, cursul nemaifiind întreţinut. Principalii afluenţi pe partea dreaptă sînt Ceremuş şi Jijia (cu afluenţii Bahlui şi Başeu). Există pe Prut amenajări hidroenergetice (la Stînca-Costeşti) realizate împreună cu Uniunea Sovietică (actualmente Republica Moldova).

 

Cel mai mare oraş din calea sa este Cernăuţi, în Ucraina. Alte oraşe apropiate de cursul său sînt: Săveni, Iaşi şi Huşi, în România, şi Ungheni şi Cahul, în Republica Moldova.

 

Pe teritoriul României rîul are o lungime de 742 km, un bazin hidrografic de 10990 km² şi un debit mediu multianual de 110 m³/sec (înainte de vărsarea sa în Dunăre). Pe o porţiune de 39,4 km marchează frontiera româno-ucraineană, pe o porţiune de 681,3 km (din care 73,9 km sînt alcătuiţi din lacul Stînca-Costeşti) marchează frontiera dintre România şi Republica Moldova.

 

Rîul Prut era cunoscut în antichitate sub numele Pyretus iar sciţii îl numeau Porata adică apă furtunoasă. În cursul său inferior este un rîu tipic montan, valea lui e îngustă cu versanţi înalţi şi abrupţi, curgerea rapidă, iar în albie se întîlnesc multe praguri. În cursul de mijloc Prutul formează meandre în lunca sa, are viteza 1,5m/s iar pe un sector mic unde întretaie şirul de recife, valea Prutului se îngustează pînă la cîteva sute de metri căpătînd formă de chei.

 

Mai spre sud valea rîului se lărgeşte pînă la 5-6 km, cursul devine liniştit, malurile nu sînt înalte, capătă formă simetrică pe versanţi sînt bine exprimate terasele. În cursul său inferior valea rîului Prut se lărgeşte considerabil pînă la 8-10 km rîul formează meandre, se ramifică în braţe versanţii devin mai domoli pe alocuri fragmentaţi de ravene, lăţimea albiei variază între 50 şi 180 m, adîncimea maximă e de 6-7 m iar viteza se micşorează pînă la 0,7 m/s.

 

Odată cu creşterea nivelului apelor Dunării, Prutul îşi încetează scurgerea, se revarsă, inundînd suprafaţa vastă a luncii sale. Lunca rîului este parţial înmlăştinită. Încă în prima jumătate a sec. 20-lea o parte a luncii Prutului era ocupată de bălţi, mlaştini, lacuri în care vieţuia o lume animală acvatică foarte bogată (peşti, păsări, mamifere). Acest sector al luncii Prutului reprezenta un minunat şi miraculos paradis al naturii.

 

Mihail Sadoveanu vizitînd Basarabia ne-a lăsat următoarea descriere: “Apele acelea nesfîrşite care domneau pretutindeni într-un ţinut întreg alcătuiau o stăpînire a necunoscutului şi a tainei. De la mistreţul ce dormitează pe plavii, de la lebedele şi pelicanii care înspumează noaptea înegrul ghiolurilor pînă la popoarele de păsărele, pînă la puzderia de peşti, pînă la nesfîrşitele miliarde de gîngănii – toate trăiesc din apele acestea care au întins o bogată împărăţie, care aduc nămolul plin de hrană din munţii şi cîmpiile depărtării…”

 

 

 

În ultimele decenii cea mai mare parte din bălţile, lacurile şi mlaştinile Prutului au fost desecate. Fostele mlaştini au devenit terenuri agricole. În 1976 lîngă localităţile Stînca şi Costeşti, Republica Moldova împreună cu România au construit un baraj, un lac de acumulare şi o hidrocentrală. Odată cu acestea au încetat viiturile şi inundaţiile periodice ale luncii Prutului. Dacă anterior terenurile de luncă erau alimentate de mîlul mănos adus de apele rîului în timpul inundaţiilor şi viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat şi au devenit salinizate. Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil în scopuri economice. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă a lacurilor, bălţilor, mlaştinilor care au rămas, dar a căror suprafaţă continuă să se micşoreze. Scurgerea anuală a Prutului de la izvor pînă la vărsare este de 2,9 km cubi de apă.

 

Iată ce scria despre apa Prutului Dimitrie Cantemir: “Apa Prutului, dintre cele cunoscute nouă este cea mai sprintenă şi cea mai sănătoasă, deşi apare tulbure din cauza nisipului pe care îl tîrîie cu sine. Oservată totuşi într-un vas de sticlă se precipită, rămînînd lichid foarte limpede…”.

 

În prezent calitatea apei Prutului nu se mai aseamănă cu cea a rîului de pe timpul lui D. Cantemir. Ea este poluată de diferite substanţe chimice şi organice. Însă după epurare apa Prutului se foloseşte ca apă potabilă în localităţile riverane. Ea se întrebuinţează de asemenea pentru irigare în industrie şi în alte domenii ale economiei naţionale. Prutul este navigabil numai în cursul său inferior. Apa rîurilor mici este foarte poluată din cauza evacuării în ele a apelor reziduale, deşeurile de la diferite întreprinderi industriale şi a apelor murdare din canalizaţiile localităţilor urbane şi rurale. Unele dintre aceste rîuri sau transformat în simple canale de Scurgere.

 

 



NOTA: Acest articol este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire in conditii identice si contine text din articolul Râul Prut prezent in Wikipedia.
NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!