Palatul Camerei Deputaţilor (în prezent Palatul Patriarhiei) este o construcţie din Bucureşti, amplasată pe Dealul Mitropoliei. De-a lungul timpului edificiul a fost sediul instituţiei legislative a statului român, până la trecerea ei în proprietatea Bisericii Ortodoxe.

Istoricul locului

Primele date despre dealul pe care va fi construit viitorul Palat al Camerei Deputaţilor sunt din jurul anului 1650. În acea perioadă Dealul Mitropoiei, ulterior Dealul Patriarhiei, era acoperit cu viile domnului şi viile călugărilor de la Mitropolie. Ideea de a avea în mijlocul mitropoliei sediul forului legislativ nu este pur întâmplătoare, acest aspect este rezultatul unor cutume ale vremurilor. Conform acestor cutume Mitropolitul era de drept preşedintele boierilor, singurii Cetăţeni cu drept de vot, reuniţi în adunarea deputaţilor.

Necesitatea de a avea sediul legislativului în Dealul Mitropoliei este şi rezultatul faptului că prin tradiţie Mitropolitul nu putea să-şi părăsească locuinţa sa. Prin urmare obieceiul de a organiza adunarea deputaţilor la mitropolie devine o acţiune firească, în acest sens o parte din chiliile călugărilor fiind transformate într-o construcţie care să permită reuniunile oficiale ale legislativului.

În anul 1881 are loc repararea şi reamenajarea vechii construcţii a Adunării Deputaţilor, obţinute din transformarea chiliilor şi este adăugat un Amfiteatru, asemănător Palatului Deputaţilor Germani (Reichstag). Amfiteatrul creat era mare, cochet, spaţios şi avea două rânduri de loji şi o galerie. Deputaţii îşi desfăşurau şedinţele în sala de şedinţe, o sală cu scaune dispuse în semicerc, în partea din faţă a acestuia exista o tribună, iar în dreapta tribunei era amplasată banaca miniştrilor.

Clădirea era deschisă publicului pentru vizitare doar în afara orelor de şedinţă, în urma acordului obţinut de la unul din funcţionarii instituţiei. Cetăţenii români puteau lua parte la lucrările camerei doar dacă aveau semnătura unui deputat pe un tichet de intrare, cetăţenii străini având nevoie de semnătura ambasadei ţării sale.

Ridicarea Palatului actual

În locul fostului palat al Adunării Deputaţilor, în anul 1907 este construit, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, noul palat al Camerei Deputaţilor, construcţie păstrată până în prezent.

Destinaţiile palatului

În perioada Socialistă edificiul a funcţionat ca sediu al Marii Adunări Naţionale, organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste România. După evenimentele din 1989 a redevenit sediul Camerei Deputaţilor, iar în anul 1997 a intrat în posesia Patriarhiei Române.

continuarea in pagina urmatoare ...