Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Muntii Macin

 

Munţii Măcin sunt o grupă muntoasă aparţinând de Munţii Dobrogei. Cel mai înalt pisc este Vârful Ţuţuiatul, având 467 m.

 

Aşezare şi geografie

Aceşti munţi reprezintă martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfârşitul Paleozoicului cu aspect de inselberg. Ei ocupă colţul de nord-vest, ridicându-se deasupra Ostrovului Brăilei cu peste 300-400m şi se prelungesc sub forma unei culmi înguste deluroase (numită Pintenul Bugeacului) până în apropiere de Galaţi. Spre sud-est sunt separaţi de Podişul Babadagului prin Pasul Iaila sau Carpelit. La vest sunt flancaţi de Ostrovul Brăilei, spre care cad in trepte, iar la sud-est ei depăşesc valea largă a Taiţei şi ajung până în valea Lozovei, înglobând astfel două mici culmi: Coşlugea şi Boclugea. Această delimitare morfologică corespunde şi cu linia de încălecare tectonică (falia inversă) Luncaviţa-Consul, care-i separă de Dealurile Niculiţel. Un alt punct de separaţie între aceste unităţi este Pasul Teilor, care se află între bazinele Taiţei şi Luncaviţei.

Avand in ansamblu forma unui triunghi ascutit, Muntii Macinului au cea mai mare latime intre localitate Turcoaia si vale Lozovei, unde ating 24 km.Ei se desfasoara pe directia pe directia NV-SE sub forma unor culmi paralele, din ce in ce mai numeroase si mai fragmentate in parte de S.SV, avand o culme principala, incepand in pintenul Bugeacului si pana in Dealul Carpelit.

Acest lant muntos principal culmineaza ca inaltime in varful Tutuiatu(467m). In prelungirea acestuia spre nord vest se afla varful Pietrosul Mare(426 m) si culmea Pietrosu, supa care inaltimile scad treptat, ajungand la 100-170 m in apropiere de localitatea Vacareni, iar in pintenul Bugeacului, la 95 m.Spre sud-est de varful Tutuiatu, culmea principala a Muntilor Macin se continua printr-o serie de culmi deluroase, cum sunt Dealul Costiag(428 m), Dealul Negoiu cu varful Piatra Mare(380 m), Dealul lui David(354 m), Dealul Crapcea(344 m), Dealul Carapcea si Dealul Carpelit(350 m).

Formatiunile, geologice predominante aici sunt granitele gnaisice, sisturilril, grauwackele si conglomeratele (formatinea de Carpelit), granitele si dioritele din partea cea mai inalta, in care se afla varful Tutuiatu) cuartitele, filitele etc.

Urmeaza spre vest prima culme secundara numita Culmea Cheii, cu varful Pricopan(370 m) si masivul Maegina(285 m), ce se indreapta convergent prin Dealul Carapacea tot spre Dealul Carpelit.

Culmea Pricopanului sau Cheii (cu numeroase varfuri ascutite) si masivul Megina inchid deprsiunea longitudinala Greci, drenata de doua vai, largi, Dumbravei si Plopilor, ce se prelungeste spre nord-est, cu partea superioara a depresiunii Cernei. Aceasta culme secundara este constituita din granite gnaisice, micasisturi, cuartite si amfibolite, intens dezagregate.Spre nord-vest, culmea Pricopanului si prelungeste prin Dealul Sararica, dar cu inaltimi mai mici.

Tot spre vest, urmeaza a doua culme secumdara, paralela cu cele precedente, formata din mai multe masive mamelonare, cu caracter insular, tnecate in loess si asezate in culise, in care se deosebesc dealurile Orliga(117m), Carcaliu (95 m), Piatra Riioasa(112 m), Priopcea(409 m) si Mircea Voda (206 m).Acestea sunt constituite din cuartite, care predomina in masivul Priopcea, din micasituri, filite etc. si dezvoltate in plina zona stepica, joasa.

 

Ultimele inaltimi, care se prezinta sub forma de masive cu totul izolate, sunt Iacobdeal, cu varful Victoria(341m) si Piatra Rosie (ambele constituite din granite), apoi Dealurile Bujoarele (380m), in care apar gresii, sisturi si calcare de varsta devoniana.

Pe latura estica a Muntiilor Macin, pana la valea Lozovei, apar numai doua culmi paralele, prima formata din Dealul Coslugea(336 m) si a doua din dealurile Pirlita si Boclugea (393 m), constituite, de asemenea, din cuartite, filite, granite de varsta proterozoica.In nord-estul Muntilor Macin se afla Depresiune Taitei superioare, cu caracter longitudinal (Nifon-Balabancea-Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelungeste in depresinea Luncavitei.

In cuprinsul depresiunii Taitei superioare apar intinse glacisuri deluvio-proluviale,cu terenuri bune pentru culturi si pasuni.

In general, Muntii Macinului si prezinta din punct de vedere tectonic sub forma unui mare anticlinoriu, din care eroziunea, foarte accentuata si indelungata, a scos la zi granitele din corpurile locolitice de adancime.In timpul transgresiunii triasice ei formau o insula.Liniile structurale generale, in special sistemul de falii inverse cu directii NV-SE ale Muntilor Macin se relflecta in relieful acestuia nu numai prin orientarea culminor muntos-deluroase, ci si prin orientarea culmilor munots-deluroase,ci si prin directia vailor principale, cum sunt Luncavita,Taita, Lozova etc Acesti munti, cu inaltime redusa si aspect de dealuri(asa cum arata cele mai multe denumiri din cuprinsul lor), se impun in peisajul geografic general prin numeroase varfuri ascutite si versantiabrupti, plini de grohotisuri( in special sectoarele granitice).

 

 

 

 

 

Spatiul ecologic al zonei Dobrogei de Nord

 

 

Dobrogea de nord sau Dobrogea hercinico-chimerica este situate intre cele doua mari dislocatii transversale Galati-Tulcea si Peceneaga-Camena, care reprezinta latura nordica a horstului dobrogean.

In cuprinsul Dobrogei de nord se disting din punct de vedere geologic trei zone:zona hercinica a Muntii Macin, zona triasica a Tulcei si zona Bazinului Babadag.

Sub raport geomorfologic au fost separate acelasi unitati, cu deosebirea ca in zona triasica au fost distinse doua regiuni:Dealurile Niculiteluiui si Dealurile Tulcei.

Podisul Dobrogei de nord se aflea in partea de sud-est a tarii si se diferenteaza de celelalte subunitati ale podisului dobrogean prin conplexitatea reliefului si prin marea diversitate a alcatuirii geologice.

Limitle acestui compartiment dobrogean sunt conturate de doua linii tectonice, dispuse una la nord ,pe directia Focsani-Galati-Tulcea si alta la sud, pe aliniamentul nord-vest-sud-est intre localitatile Peceneaga-Camena-Ceamurlia de Jos.

Dunara limitaza aceasta regiune atat in partea de vest, unde o desparte de Balta Brailei si Campia Romana cat si in partea de nord unde o separa de Delta marelui fluviu.In partea de est, limita e data de tarmul lagunar al Reazimului iar spre sud de Podisul Dobrogei Centrale.

 

In Podisul Dobrogei de nord, relieful se caracterizeaza prin inaltimi ce variaza de la cativa metri in regiunile de lunca si campiile de pe litoral, pana la 467m in varlul Greci (Tutuiatu) punctul cel mai inalt al intregului podis dobrogean.Cea mai mare parte din suprafata acestei regiuni(49%) are altitudini cuprinse intre 50 si 200m, iar circa 40% inaltimi mai mici de 50m.Relieful cel mai inalt intre 200 si 400m, nu reprezinta decat 11% din Podisul Dobrogei de Nord.Inaltimile cu peste 400m nu ocupa decat 9 km2(0,3%) si se afla raspandite in jurul varfului Tutuiatu si varful Sacari din Podisul Atmagea.Cele mai mari inaltimi se afla in vestul acestei subregiuni, anume Muntii Macinului.Catre est cu altitudini ceva mai redus

e, se desfasoara dealurile Niculitelului in mare parte impadurite si fragmentate de o serie de dealuri(cursuri de apa cu debit foarte redus, cu scurgeri permanente sau temporara).Ele se contiuna cu dealurile Tulcei, cu altitudini mai mici si cu vai scurte ce se indreapta catre lunca Dunarii.

In partea de sud a Podisului Dobrogei de Nord cuprinde Podisul Babadagului cu aspect de patrulater, dispus intre Dunare si laguna Razim.

Relieful depresionar si afla in partile marginale ale acestei regiuni.Spre lunca Dunarii si insira cateva depresiuni sub forma unor golfuri, cum sunt Luncavita, Saun, Greci, Dorobantu s.a. care pe unele sectoare sunt delimitate de inselberguri.Spre latura estica se desfasoarea Depresiunea Nalbant care ocupa circa 9% din spatiul Podisului Dobrogei de Nord, zona complexului lcului Razim e marginita de campiile Nucarilor si Ceamurliei.

 

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...



NOTA: Acest articol este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire in conditii identice si contine text din articolul Munţii Măcin prezent in Wikipedia.
NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!