Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Brezoi

Brezoi este un oraş situat în nordul judeţului Vâlcea, România, la confluenţa râului Lotru cu râul Olt, în cea mai mare depresiunea intracarpatică, cunoscută sub numele de Ţara Loviştei. Oraşul se află înconjurat de păduri de conifere.

 

El se află la nord de Râmnicu Vâlcea şi la sud de Sibiu. Are în componenţa sa şi satele Păscoaia, Călineşti, Proieni, Golotreni şi Valea lui Stan.

 

Accesul la oraş se poate face prin ramificaţia DN7A (Brezoi–VoineasaPetroşani) a drumului naţional 7 (Drumul european E81) sau pe calea ferată, staţia aferentă purtând numele de Lotru.

 

 

Istorie

 

La origine este un sat de moşneni, care se ocupau cu creşterea vitelor, oilor, exploatarea şi prelucrarea rudimentară a lemnului. La Valea lui Stan exista încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân o exploatare a aurului, exploatare la început a Mănăstirii Cozia făcută cu robi ţigani. Aceştia au rămas să lucreze ca salariaţi şi la ceilalţi proprietari de-a lungul timpului, aşezarea fiind şi astăzi cunoscută ca o aşezare de rromi.

 

Satul Proieni care aparţine oraşului Brezoi se remarcă în istoria neamului prin faptul ca aici într-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul şi-a legat destinele de Doamna Stanca.

 

Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887, când Statul Român dă o lege favorizantă iniţiativelor particulare. Atunci ia fiinţă aici Societatea forestieră „Lotru”, cu capital italian. Structura populaţiei se schimbă prin apariţia de muncitori străini, maghiari şi Germani. Acest lucru reiese şi din faptul că la Şcoala privată a „Societăţii Forestiere”, înfiinţată în anul 1904, se preda în limbile română, maghiară şi Germană. De asemenea, aici a existat şi există o parohie romano-catolică, existenţa ei fiind determinată de existenţa maghiarilor şi a unor italieni (specialişti ai fabricii de cherestea).

 

Prima şcoală a Brezoiului a fost înfiinţată în anul 1838. Urmează înfiinţarea altei şcoli în 1864 la Călineşti, iar în 1916 la Proieni. Liceul din Brezoi se înfiinţează în 1954 cu curs seral, iar în 1960 şi cu curs de zi.

 

Localitatea, datorită faptului ca se află într-o poziţie centrală, a fost de-a lungul timpului reşedinţă de plasă şi de raion. Importanţa Brezoiului în zonă a fost determinată şi de apariţia unei puternice industrii forestiere care a adus bunăstare locuitorilor aşezării, indiferent de etnie sau religie. Şi astăzi se mai vorbeşte despre diferite familii care au contribuit la această bunăstare şi de multe ori eşti surprins să auzi nume cu rezonanţă italiană, maghiară sau Germană care vorbesc o românească pură, fără a se manifesta vreo tendinţă naţionalistă. Remarcăm faptul că în 1946 de aici, de la Brezoi, au fost deportate o serie de persoane de naţionalitate Germană în gulagurile Rusiei Sovietice, de multe ori tineri de 16-18 ani, doar pentru faptul că erau nemţi. Cele povestite de aceştia sunt de domeniul incredibilului.

 

Şi după naţionalizarea Societăţii forestiere în 1948, inima industriei Brezoiului a rămas tot cea a prelucrării lemnului, cei mai mulţi locuitori lucrând la Fabrică”. „Fabrică” care mai funcţionează şi astăzi, cu o capacitate oarecum mai redusă decât în „socialism” atât datorită unor reorganizări ale proprietarului, cât şi faptului că au apărut o serie de firme private tot din domeniul prelucrării lemnului.

 

La sfârştul anilor 1960, începutul anilor 1970 şi în continuare, odată cu apariţia construcţiilor hidroenergetice de pe râul Lotru, viaţa localităţii a suferit un reviriment datorită oferirii de noi locuri de muncă pe o perioadă de peste 15 ani, realizându-se astfel importante amenajări urbane.

 

Oraşul Brezoi deţine un monument ridicat în cinstea eroilor locali din primul război mondial, care nu se ştie cum a „scăpat” fără a fi fost distrus de puterea instalată la 6 martie 1945 cu ajutorul tancurilor sovietice, monument care se află lângă Primărie şi care simbolizează România Mare. Acea Românie care a luat naştere la 1 decembrie 1918, incluzând provinciile Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei.

 

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...



<<
1

NOTA: Acest articol este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire in conditii identice si contine text din articolul Brezoi prezent in Wikipedia.
NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!