Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Calimanesti

 

Călimăneşti este un oraş în partea de nord a judeţului Vâlcea, România.

 

Oraşul se află situat în parte de nord-est al judeţului Vâlcea la poalele masivului Cozia şi Căpăţânii din Carpaţii Meridionali, pe ambele maluri ale râului Olt, la ieşirea acestuia din defileu, fiind la nord de reşedinţa judeţului, municipiul Râmnicu Vâlcea şi la sud de municipiul Sibiu.

 

Istoricul aşezării

 

Această Localitate, în care Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia, este cunoscută încă din vremea dacilor, care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zonă.

 

În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit Bivolari sub poalele muntelui sfânt al dacilor, Kogaionon (muntele Cozia de astăzi), cunoscut sub numele de castrul roman "Arutela", Arutela fiind denumirea romană a râului Olt. Construcţia castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o aşezare rurală bine închegată şi bine dezvoltată pe ambele maluri ale Oltului.

 

Însă această obşte sătească se va destrăma în secolul V, fiind împărţită între conducătorii ei, Căliman, Şerban, Stoian şi Bogdan. Noile aşezări se vor numi Călimăneşti pe locul actualului oraş, Stoieneşti, Serbăneşti pe dealul de sub masivul Cozia, şi Bogdăneşti la sud de actualul oraş pe malul drept al Oltului.

 

Călimăneştiul are un trecut zbuciumat, determinat de împrejurările istorice şi sociale ale epocilor trecute. Satul lui Căliman, a luat fiinţă în jurul mănăstirii Cozia. Legenda spune că mănăstirea Cozia - de care este legată naşterea satului - a fost ridicată în apropierea alteia, zidită de Negru Vodă, care se găseşte la poalele muntelui Capra, ceva mai la nord de mănastirea Cozia. Întemeierea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, găseşte în jurul mănăstirii Cozia un mănunchi de case mici, satul Cozia, ce coborau pe poalele munţilor până spre apa Oltului. "În aceste case îşi trăiau nevoile câţiva români care, poate făceau puntea de legătură dintre strămoşii noştri daco-romani şi noi românii" (I.Simionescu - Ţara noastră. Oameni, locuri, lucruri, ed. II Bucureşti, 1938).

 

Localitatea sub denumirea de Călimăneşti este atestată documentar prima dată la 20 mai 1388 de către Mircea cel Bătrân "...a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire...la locul numit Călimăneşti pe Olt, care a fost mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă pe care cu dragoste şi multă osârdie, după voia domniei mele, l-a închinat mai înainte zisei mănăstiri".

 

În afară de mănăstirea Cozia ctitorie a marelui voievod Mircea cel Bătrân, unde se află locul de veşnică odihnă al său şi al maicii Teofana, mama celui care la începutul veacului al XVII-lea a realizat prima unire a principatelor române, Mihai Viteazul, se mai găsesc Schitul Ostrov şi mănăstirile Turnu şi Stănişoara construite în diferite epoci ale istoriei.

 

Călimăneştiul,a fost vizitat dealungul existenţei sale de Oameni deosebiţi ai culturii române. Amintim, că Mihai Eminescu, poetul naţional al românilor, trecând prin această aşezare venind dinspre Ardeal şi vizitând mănăstirea Cozia, în anul 1882, face o remarcă zguduitoare a stării de fapt a ceace ajunsese locaşul ctitorit şi totodata loc de odihnă veşnică a marelui domn Mircea cel Bătrân. Arată poetul în ziarul Timpul din 12 septembrie 1882: "Cozia, unde este îmormântat Mircea I, cel mai mare domn al Ţării Româneşti, acela sub care ţara cuprindea amândouă malurile Dunării până în mare, Cozia locul unde e îmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul, un monument Istoric aproape egal ca vechime ca ţara - ce-a devenit aceasta? Puşcărie."

 

Într-o iarnă geroasă a anului 1909, "poetul pătimirii noastre", Octavian Goga, a venit la Călimăneşti pentru a pregăti apariţia volumului "Ne cheamă pământul". A stat într-o căsuţă din Căciulata, aproape de malul Oltului îngheţat, al acelui Olt căruia la Budapesta fiind, îi dedicase poezia cu acelaşi nume, fără să-l vadă vreodată.

 

Fiecare epocă şi-a pus amprenta asupra localităţii, mărturiile fiind păstrate şi astăzi, constituind preţuirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor.

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...




NOTA: Acest articol este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire in conditii identice si contine text din articolul Călimăneşti prezent in Wikipedia.
NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!