Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Salonta

Salonta () este un municipiu situat în sudul judeţului Bihor, în extremitatea de vest a României, lângă frontiera cu Ungaria.

 

Geografie

 

Municipiul Salonta este situat în partea de vest a României, în sud-vestul judeţului Bihor, la 39 km de Municipiul Oradea (reşedinţa de judeţ), pe drumul E 671 şi la 14 km de punctul de trecere a frontierei spre Ungaria Salonta - Micherechi (Méhkerék - pe ungureşte).

 

Cu o suprafaţă de 170,04 km², Salonta este al doilea oraş ca suprafaţă din judeţul Bihor, după Oradea.

 

Municipiul se întinde în Câmpia Salontei, străbătut de pârâul Culişer. Deţine resurse de apă termală neexploatate.

 

 

Istorie

 

Municipiul Salonta, al doilea ca număr de locuitori din judeţul Bihor după municipiul Oradea, este aşezat în extremitatea vestică a ţării, lângă graniţa cu Ungaria. Condiţiile naturale specifice zonei de câmpie au favorizat existenţa aşezărilor omeneşti din cele mai vechi timpuri. Prima atestare documentară a localităţii Salonta datează din anul 1332 când, într-un act papal, aşezarea este numită "socerdas de Ville Zalantha". Ulterior, numele localităţii a suferit mai multe modificări pentru ca, în anul 1587, să se ajungă la forma "Szalonta".

 

Pâna în secolul XVI Salonta aparţinea familiei nobiliare Toldi şi nu are mare importanţă în zonă, mai ales datorită situării în vecinătatea Cetăţii Culişer, puternic centru politico-economic şi care în secolul XII a fost ridicată la rangul de oraş. În această perioadă satul Salonta cuprindea aproximativ 50 de case aşezate între mlaştini si stuf având circa 250-300 locuitori.

 

Turcii distrug în 1598 atât Cetatea Culişer cât si vatra veche a Salontei. Cetatea nu va fi repopulată dar, după o scurtă perioadă de timp, Salonta se reface. Acest fapt se datorează întoarcerii unei părţi din populaţia refugiată. În plus, din ordinul principelui Ardealului, Bocskai István, trei sute de oşteni liberi ce aveau ca sarcină apărarea ţinuturilor de margine împotriva turcilor se aşează aici. În aceeaşi perioadă se ridică turnul de pază din centrul aşezării, cunoscut azi ca "Turnul Ciunt". El servea ca post de observare. Oştenii Salontei au primit importante suprafeţe de pământ şi se bucurau de privilegii care mai târziu au fost sporite prin acordarea titlurilor nobiliare.

 

Privilegiile şi libertăţile acordate locuitorilor au determinat creşterea numerică a populaţiei oraşului şi transformarea lui într-un puternic centru economic, mai ales în urma dreptului de a organiza târguri.

 

Deoarece oraşul se afla la extremitatea principatului Transilvaniei şi în vecinătatea teritoriilor stăpânite de turci, în Târgul Salontei se întâlneau negustorii veniţi din Transilvania cu cei din zona de ocupaţie otomană. Schimbul intens de mărfuri determina dezvoltarea rapidă a aşezării şi apariţia micii industrii: argăsitul pieilor, opincăritul, cizmăritul, blănăritul, ţesătoria, fierăritul. Bunurile produse satisfac necesităţile locale şi se desfac şi în târgurile estice şi sudice din Tinca, Beiuş, Ineu, Chişineu Criş şi în târgurile din zona de ocupaţie otomană, la Gyula si Orosháza.

 

Împaratul Leopold întăreşte privilegiile locuitorilor Salontei dar în 1700 Curtea Imperială renunţă la serviciile militare ale oştenilor liberi si anulează privilegiile acestora. Acest fapt duce la disensiuni între locuitorii Salontei şi familia nobiliară Eszterházy, proces ce se va încheia în anul revoluţionar 1848.

 

În timpul Revoluţiei de la 1848, poetul Arany János se distinge prin activitatea sa. Versurile sale oglindesc participarea poetului la evenimente.

 

După o scurtă perioadă de libertate, teritoriul Salontei este reintegrat în Imperiul Habsburgic sub un regim absolutist. La începutul secolului XIX meşteşugarii se organizează în bresle. Prima breaslă, cea a cizmarilor, se înfiinţează în anul 1820, iar cea a tăbăcarilor în 1836. În 1872, meseriaşii, cu excepţia cizmarilor constituie Uniunea Mixtă a Meseriaşilor. La sfârsitul secolului XIX în evidenţa meseriaşilor figurează aproape 500 de meşteri cu brevete de funcţionare.

 

La cumpăna dintre secolele XIX şi XX ţinutul se dezvoltă intens. În această perioadă încep lucrările de desecare a mlaştinilor, construirea liniei ferate şi apar primele instituţii cu caracter capitalist în industrie şi comerţ. De asemenea, se înregistrează un puternic aflux al populaţiei rurale spre oraş. Mişcarea popoarelor europene pentru autodeterminare ce urmează Primului Război Mondial duce la destrămarea Imperiului Habsburgic şi constituirea statelor naţionale. În noile condiţii, Salonta marchează unul din punctele de graniţă dintre România si Ungaria.

 

Dezvoltarea industriei oraşului se accentuează după 1948 prin înfiinţarea unor noi unităţi economice. Salonta devine astfel un oraş cu o economie industrial-agrară în continuă dezvoltare. Industria alimentară, industria textilelor, a confecţiilor, a pielăriei, a blănăriei şi a încălţămintei precum şi prelucrarea lemnului sunt ramuri industriale cu vechi tradiţii în zonă. În prezent, 65% din producţia totală a oraşului o constituie industria alimentară. Alături de acestea a apărut şi s-a dezvoltat industria constructoare de maşini.

 

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...



NOTA: Acest articol este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire in conditii identice si contine text din articolul Salonta prezent in Wikipedia.
NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!