Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Manastirea Bogdana

Este o Mănăstire de călugări situată în municipiul Rădăuţi (judeţul Suceava), pe Str. Bogdan Vodă nr. 4-6. Biserica mănăstirii este cea mai veche biserică de pe teritoriul Moldovei, fiind ctitorită de către voievodul Bogdan I (1359-1365), întemeietorul statului feudal moldovean şi având şi rolul de necropolă domnească.

 

Ansamblul Mănăstirii Bogdana a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-II-a-A-05603 şi fiind alcătuit din următoarele 3 obiective :

 

 

 

  • Turnul clopotniţă - datând din anul 1781, având codul SV-II-m-A-05603.02

 

 

  • Casa parohială - datând din anul 1876, având codul SV-II-m-A-05603.03

 

 

 

Istoric

 

 

Biserica "Sf. Nicolae" (Bogdana) este considerată a fi cea mai veche construcţie bisericească de zid din Moldova , fiind ctitorită de voievodul Bogdan I, întemeietorul statului feudal moldovean. În celelalte provincii româneşti cele mai vechi mănăstiri sunt Mănăstirea Hodoş-Bodrog - în Transilvania, menţionată în 1117 într-o scrisoare a regelui Bela al III-lea, şi Mănăstirea cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", a lui Negru Vodă - în Ţara Românească.

 

Mănăstirea Bogdana datează din perioada de constituire a statului feudal moldovean. Iniţial, locul unde a fost construită Biserica era în mijlocul unor codri seculari. Biserica "Sf. Nicolae" a fost zidită de voievodul Bogdan I (1359-1365) în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânzile obţinute în luptele purtate pentru a pune bazele unui stat liber şi independent la răsărit de Carpaţi, în Ţara Moldovei. El a ales această biserică ca necropolă domnească atât lui, cât şi urmaşilor familiei sale, aici fiind îngropaţi domnitorii Moldovei pâna în timpul lui Alexandru cel bun, dar şi rudele familiilor domnitoare.

 

Biserica a îndeplinit în decursul timpului un rol Istoric, religios şi cultural deosebit. În timpul domniei lui Alexandru cel bun (1400-1432), Biserica a devenit reşedinţă episcopală, episcopii de Rădăuţi avându-şi reşedinţa în incinta mănăstirii.

 

Între anii 1479-1482, Ştefan cel Mare a pus pe mormintele celor şase prinţi ai Moldovei lespezi frumos sculptate, decorate cu motivul obişnuit al împletiturilor, deosebite de la o lespede la alta, având inscripţii în limba slavonă. La intrarea în biserică, se află o pisanie datând din perioada lui Bogdan al III-lea (1517). Domnitorul Bogdan al III-lea (1504-1517) a dăruit mănăstirii 800 de zloţi, episcopii de Rădăuţi obligându-se să slujească un parastas în seara din Duminica mironosiţelor, iar dimineaţa o liturghie, cât va trăi domnitorul. După moartea sa, în fiecare dimineaţă trebuia să se slujească o liturghie şi seara un parastas pentru mântuirea sufletului domnitorului, după cum atestă o lespede de piatră amplasată la 8 decembrie 1517 pe peretele nord-estic al altarului, lângă nişa care serveşte ca proscomidiar .

 

Biserica a fost restaurată în timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu, care i-a adăugat un pridvor închis în faţă în anul 1559 şi a înlocuit chenarele unor ferestre cu altele noi, de factură gotică . Există o pisanie în limba slavonă lângă uşa sudică, în care sunt relatate următoarele: Cu bunăvoinţa Tatălui, ajutorul Fiului şi săvârşirea Sf. Duh s-a început şi zidit acest pridvor bisericesc de evlaviosul şi închinătorul Treimii, Domnul Io Alexandru Voievod, Domnul Ţării Moldovei, în anul 7067 (=1559) luna iunie 30, sub episcopul chir Eutimie.

 

În secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea, aici au fost copiate mai multe lucrări bisericeşti (un tetraevanghel în limba slavonă - 1613 etc.). În anul 1744, episcopul Varlaam (1734-1745) a înfiinţat aici o tipografie în care a tipărit mai multe cărţi bisericeşti, printre care şi Ceaslovul din 1745 aflat şi astăzi în colecţia Mănăstirii. Totuşi, în 1750, odată cu alegerea episcopului Iacob Putneanul ca mitropolit al Moldovei, tipografia a fost mutată la Iaşi.

 

În anul 1775, nordul Moldovei a fost anexat de către Imperiul Habsburgic în urma unei înţelegeri cu Imperiul Otoman, reprezentanţii Moldovei nefiind nici măcar consultaţi. În anul 1781 s-a construit un turn clopotniţă, dar peste numai un an, în 1782, reşedinţa episcopală a fost transferată la Cernăuţi. Ca urmare a acestor evoluţii istorice, în vara anului 1783, Mănăstirea Bogdana a fost desfiinţată, Biserica "Sf. Nicolae" a fost transformată în biserică parohială (de mir), o parte din chiliile existente în jurul bisericii au fost demolate, iar o altă parte transformate în grajduri pentru caii garnizoanei austriece staţionate aici . În anul 1876 a fost construită aici o casă parohială.

 

În anul 1918, când Bucovina a intrat în componenţa Regatului Român, Mănăstirea Bogdana nu a mai fost reînfiinţată, iar Biserica "Sf. Nicolae" a rămas biserică parohială până în ultimele decenii ale secolului al XX-lea când a fost închisă de regimul comunist, fiind considerată monument Istoric.

 

La data de 6 decembrie 1992, Mănăstirea Bogdana a fost reînfiinţată de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei şi Rădăuţilor cu obşte de călugări, fiind instalat ca stareţ arhimandritul Teodor Pavlo. Acesta a trecut la cele veşnice în 1996, în locul său fiind ales ca stareţ arhimandritul Iustin Dragomir.

 

Ca urmare a lucrărilor efectuate în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, s-a înlocuit în 1996 catapeteasma degradată din lemn de tei a Bisericii "Sf. Nicolae" cu una nouă din lemn de stejar, s-a finalizat în 1998 construcţia unui corp de chilii cu arhondaric şi a unei biserici noi cu hramul "Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuţi", care a fost acoperită cu tablă de cupru.

 

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...




NOTA: Acest articol este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire in conditii identice si contine text din articolul Mănăstirea Bogdana prezent in Wikipedia.
NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!