Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Orastie

Orăştie, mai demult Oroşteiu, (în dialectul săsesc Bros, în , - în traducere Oraşul saşilor; ) este un municipiu situat în judeţul Hunedoara, România.

 

Istoric

 

În anul 1999 a împlinit 775 de ani de la prima atestare documentară, vârstă la care puţine aşezări hunedorene au ajuns. Dar cei 775 de ani reprezintă doar o verigă dintr-un trecut Istoric îndelungat, al cărui început se pierde în negura vremurilor, confirmat de numeroasele urme ale civilizaţiei materiale şi spirituale descoperite pe teritoriul oraşului. Cele mai recente cercetări arheologice au scos la iveală numeroase dovezi materiale aparţinând culturii neolitice "Turdaş", dar şi epocilor ulterioare.

Descoperiri întâmplătoare au confirmat dezvoltarea unei civilizaţii romane înfloritoare. În perioada secolelor III-X comunităţile daco-romană şi apoi română au fost obligate să adopte un nou mod de existenţă , retrăgându-se în zone mai puţin accesibile, din faţa valurilor de popoare migratoare.

 

Anul 1224 nu coincide şi cu începuturile evoluţiei Orăştiei. Toponimul Waras dovedeşte faptul că la acea dată aşezarea se afla în plin proces de dezvoltare economică şi de cristalizare a unor structuri administrative stabile. Oraşul a început să fie înconjurat cu ziduri de apărare, dar din cauza luptelor s-a renuntat. În secolul al XV-lea Orăştia a fost arsă, dărâmată şi jefuită de patru ori de către năvălitorii turci. Ultimele cercetări arheologice din interiorul cetăţii atestă existenţa unei rotonde, alături de un donjon din piatră construit pe o palisadă din secolele X-XI, distruse de tătari la 1241. În registrul dijmelor papale din anii 1332-1337, Orăştia este înregistrată cu 334 de fumuri (gospodării), fiind puţin mai mare decât satul vecin Romos, care avea 255 gospodării. Încă din anul 1334, Orăştia are statutul de oraş (civitas Woras nominata).

 

Bucurându-se de o serie de privilegii recunoscute de către regalitatea maghiară prin Diploma Andreiană (vezi Pământul Crăiesc), Orăştia se va reface rapid după distrugerea tătară din 1241. Conducerea oraşului era asigurată de un sfat ce se va numi mai târziu magistratură, care avea în fruntea sa un jude regal, amintit pentru prima dată în anul 1367, în persoana unui oarecare Cristian.

 

In secolele XIV-XV, Orăştia oscilează între statutul de oraş si cel de târg. Ea s-a dezvoltat ca centru politico-administrativ scăunal, dar din pricina numeroaselor năvăliri turceşti, a războaielor interne, molimelor, va decădea în starea de târg, cum este consemnată la sfârşitul secolului al XV-lea. Se înregistrează acum abia 159 gospodării faţă de 334, câte erau în anul 1334. În aceeaşi perioadă, în funcţia de juzi regali ai Orăştiei vor fi numiţi mai mulţi membri ai familiei Olah, între care îi amintim pe Ladislau, Matei, Ştefan şi apoi Matei, fiul lui Ştefan.

 

În epoca de început a Principatului, aşezarea de pe Mureş a trebuit să facă faţă încartiruirilor de trupe imperiale şi apoi luptelor confesionale dintre locuitorii oraşului. Trebuie amintit faptul că circa 100 de archebuzieri din oraşul Orăştie participă, în anul 1595, în oastea lui Sigismund Bathory, care a venit în sprijinul lui Mihai Viteazul, imediat după Bătălia de la Călugăreni. După dispariţia lui Mihai Viteazul se abat asupra oraşului noi nenorociri. În toamna anului 1602, generalul Basta încartiruia în oraş 400 de soldaţi austrieci, care se dedau la numeroase jafuri şi omoruri.

 

Instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania va însemna obligaţii în plus pentru oraşul de pe Mureş, privind încartiruirile, aprovizionarea cu alimente şi furaje, contribuţii în bani, asigurarea de atelaje pentru transport etc. În secolul al XVIII-lea, datorită foametei, ruinei economice, a perpetuei mişcări demografice, un alt flagel, ciuma, va lovi Populaţia oraşului. În anul 1717-1718 molima va face ravagii în rândul locuitorilor din oraş şi din satele înconjurătoare. Ciuma reizbucneşte în anul 1738, înregistrându-se 156 de morţi şi 67 de contaminaţi.

 

Orăştia s-a remarcat de-a lungul secolelor prin statutul său de centru cultural. Încă din anul 1582 se tipărea aici Palia, prima traducere românească a celor 2 cărţi de la început ale Vechiului Testament. În acelaşi timp s-au dezvoltat instituţii de învăţământ care atrag elevi şi profesori din Transilvania şi Banat. La sfârşitul secolului al XVI-lea şi în cel următor va funcţiona aici o şcoală reformată al cărei rector va fi, între anii 1667-1669, Mihail Halici, fiul unui nobil român din Caransebeş, un umanist instruit la şcoli din Anglia şi Olanda.

 

La începutul secolului al XVIII-lea sunt consemnate şi scolile primare, ortodoxă şi greco-catolică, ale românilor. În urma deciziei sinodului de la Alba Iulia din 7 octombrie 1697, Biserica românească din Transilvania s-a unit cu Biserica Romei (vezi Biserica Română Unită cu Roma). După numeroase influenţe venite mai ales din partea mitropolitului sârb din Karlovitz, o parte a românilor transilvăneni au decis să abandoneze ascultarea canonică faţă de papa de la Roma şi faţă de episcopiul român de la Blaj, primind pe preoţii sârbi trimişi de la Karlovitz. În ciuda disputelor iniţiale, cele două biserici au ajuns să convieţuiască în pace, până la desfiinţarea Bisericii Române Unite de către regimul comunist (1948). În momentele istorice deosebite pentru istoria românilor, cele două biserici, ortodoxă şi greco-catolică, au acţionat în folosul intereselor naţiunii.

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...



<<
1

NOTA: Acest articol este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire in conditii identice si contine text din articolul Orăştie prezent in Wikipedia.
NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!