Parcul Natural Vânători Neamţ este un parc natural, situat pe versantul estic al Munţilor Stânişoarei în nordul judeţului Neamţ, la graniţă cu judeţul Suceava, în raza comunelor Crăcăoani, Agapia, Vânători Neamţ, a oraşului Tg. Neamţ, şi a staţiunilor Bălţăteşti şi Oglinzi.

A fost constituit ca parc natural în anul 1999, pe suprafaţă de 30.818 hectare, dintre care peste 26.300 hectare fond forestier. Parcul adăposteşte o largă paletă de valori naturale, culturale şi istorice.

Parcul Natural Vânători Neamţ constituie un adăpost pentru o serie de specii rare sau pe cale de dispariţie în alte zone: ursul brun, lupul, râsul, vidra, zimbrul - în captivitate la Rezervaţia de Zimbri Dragoş-Vodă, altădată componentă a faunei sălbatice. De asemenea, există aici vulpea, pisica salbatică, cerbul carpatin, căprior, mistreţul, iepurele etc.

Rezervaţia de Zimbri „Dragoş-Vodă” Vânători-Neamţ

În anul 1968 a fost înfiinţată Rezervaţia de Zimbri „Dragoş-Vodă” Vânători-Neamţ, aflată în raza Parcului Natural Vânători Neamţ. Din cronica ocolului Silvic Târgu Neamţ, aflăm umătoarele:

"Aici au fost aduse, în anul 1970, 3 exemplare de zimbri, originare din Polonia, cărora li s-au dat numele de Rarău, Roxana şi Raluca. În anul 1974 se nasc primele două exemplare de zimbru în cadrul rezervaţiei : Rosina - femelă şi Roco - mascul. În acelaşi an, rezervaţia găzduieşte filmarea unor secvenţe de vânătoare pentru filmele Fraţii Jderi şi Ştefan cel Mare - Vaslui 1475.

La începutul lunii august a anului 1975, toţi cei cinci zimbri, sătui de captivitate, reuşesc să rupă gardul şubred al ţarcului şi ajung pe piscul Brăileanca şi în Poiana Grajduri, unde consumă din belşug coajă de carpen, fag, frasin şi chiar de brad, sortimente care le lipseau în ţarcuri. După trei săptămâni, au fost readuşi cu mare dificultate în rezervaţie. La sfârşitul lunii august 1975, moare femela Roxana ca urmare a efortului la care a fost supusă cu ocazia filmării secvenţelor de goană pentru filmul Ştefan cel Mare - Vaslui 1475, cumulat cu efortul readucerii în ţarcuri şi cu o boală mai veche.

La data de 24 noiembrie 1977, au fost aduşi din spaţiul fostei URSS 5 zimbri caucazieni: Medalist, Mentol, Metocika, Meringhia şi Mexicana. În scopul menţinerii diversităţii genetice, după anul 1977, s-au realizat mai multe schimburi între exemplarele de zimbri din rezervaţiile existente în România. În anul 1978, după desfiinţarea Rezervaţiei de la Poiana Braşov, se mai aduce un exemplar mascul (Robu) în Rezervaţia Dragoş-Vodă, astfel încât efectivul de zimbri se ridica la 10 exemplare. Tot în acest an se aduc în rezervaţie 2 mufloni, un lopătar şi fazani de decor - aurii, argintii şi comuni.

În anul 1982, s-au transferat la Rezervaţia de Zimbri Bucşani-Neagra următorii zimbri: Medalist, Mentol, Metocika, Meringhia şi Robu, rămânând în Rezervaţia Dragoş-Vodă, zimbrul Rarău şi zimbroaica Ravena."

Ca urmare a virstei înaintate, în anul 1997, în Rezervaţia "Dragoş Vodă" a rămas o singură femelă, în vârstă de 12 ani. Pentru refacerea efectivelor, în 1998 s-au adus de la Rezervaţia de Zimbri Bucşani-Neagra trei zimbri: Rodion, Rochita şi Rodia. În mai 2005, Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină "Dragoş Vodă" de la Vânători a cumpărat de la Grădina Zoologică din Berna (Elveţia), patru zimbri: trei masculi şi o femelă .

În prezent, în Rezervaţia Dragoş-Vodă se găsesc 4 exemplare de zimbri (2 femele, un mascul şi un viţel de zimbru de sex feminin) într-un ţarc de aproximativ 4 ha. Tot în cadrul rezervaţiei, se află un număr de trei iazuri (Zimbrilor, Cerbilor şi Căpriorilor), bogată în faună piscicolă şi loc de popas pentru unele specii de avifaună pentru pasaj, oaspeţi de toamnă şi iarnă.

continuarea in pagina urmatoare ...