Piatra Neamţ este un Municipiu situat pe valea Bistriţei în nord-estul României. Oraşul de 125.842 de locuitori în 1992, 104.914 locuitori în 2002, este reşedinţa judeţului Neamţ şi datorită frumuseţii arhitectonice cât şi a reliefului a căpătat denumirea de Perla Moldovei. Din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al judeţului după municipiul Roman. Oraşul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă după 2004, fiind declarat şi reşedinţa Regiunii de dezvoltare nord-est.

Aşezare geografică

Municipiul Piatra Neamţ – reşedinţa judeţului Neamţ – este aşezat pe valea râului Bistriţa, mai exact la ieşirea acestuia dintre munţi, la confluenţa cu pârâul Cuiejdi. Pe glob Piatra Neamţ este situat la 26° 22’ longitudine estică şi 46°56’ latitudine nordică. Piatra Neamţ este amplasat într-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest şi Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest.

Oraşul se bucură de toate avantajele unei naturi unice, o climă temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase şi plăcute, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari şi zăpadă din abundenţă. Este un "mic paradis" asemeni unei staţiuni de vacanţă. Beneficiind de un asemenea cadru natural, cu legături uşoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamţ a constituit o permanentă vatră de locuire.

În Piatra Neamţ, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistriţa şi Cuiejdi. Printre pârâiaşele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean.

Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamţ sunt acumularea Bâtca Doamnei (255 ha şi un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelaşi nume) şi lacul Reconstrucţia (10 ha şi un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriţei). Ambele sunt Lacuri de acumulare pe râul Bistriţa.

Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate şi altitudini mai mari în vest şi în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est şi sud-est.

După anul 1960, cursul mijlociu şi inferior al râului Bistriţa a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui număr de 9 Lacuri de acumulare şi a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.

Până la realizarea sistemului hidroenergetic (ale cărui obiective se întind de la lacul Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz până la Bacău), râul Bistriţa juca rolul de veritabilă arteră de comunicaţie de care depindea viaţa economică a oraşului. Pe Bistriţa veneau plutele care asigurau materia primă necesară fabricilor de cherestea şi de hârtie şi tot ea constituia o cale sigură de legătură cu Bacău l şi porturile dunărene.

În zona oraşului, râul avea o lăţime medie de 50 m şi un debit de 50mc/s, care însă avea variaţii impresionante ce oscilau între 3 şi 1080 mc/s, astfel că uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană.

După construirea lacului de acumulare de la Bicaz şi punerea în funcţiune a întregului sistem hidroenergetic, rolul economic şi aspectul Bistriţei s-au schimbat. Plutele au dispărut, au apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu mai cunoaşte variaţiile din trecut, au apărut frumoase Lacuri de acumulare şi baraje care modifică în întregime aspectul albiei Bistriţei. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii şi a crescut potenţialul său turistic.

continuarea in pagina urmatoare ...