Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Caransebes

Caransebeş (în , în ), este un municipiu în judeţul Caraş-Severin, Banat, România.

 

Demografie

 

Conform recensământului din 2002, populaţia municipiului Caransebeş era de 28.301 locuitori, dintre care 92,13% sunt români (26.074 persoane), 2,14% ucraineni (608), 2,01% romi (569), 1,87% germani (530), 1,18% maghiari (336) şi sub 1% alţii. Din punct de vedere religios, 87,03% s-au declarat ortodocşi, 4,86% romano-catolici, 4,18% baptişti, 2,24% penticostali şi sub 1% fiecare pentru alte religii.

 

 

Economia

Caransebeşul, una dintre cele mai vechi aşezări din Banat, în secolul al XVI-lea, devenise unul dintre cele mai importante centre comerciale din regiune fiind favorizat de aşezarea sa geografică la intersecţia drumurilor comerciale ale Europei de sud-est şi ale Europei Centrale.

 

Istoricul ungur Pesty Frigyes (născut la Timişoara) menţiona că la 1449 Caransebeşul era cunoscut ca un oraş comercial de prim rang.

 

Activităţi economice intense sunt menţionate în documente din secolul al XIX-lea. Astfel, în 1874, aici erau înregistraţi 21 comercianţi şi 39 meseriaşi, existau muncitori în făbricuţele oraşului sau în pădurile Comunităţii de Avere, iar cei mai mulţi locuitori se îndeletniceau cu agricultura şi creşterea animalelor. În 1875, este construită gara Caransebeş şi depoul de locomotive. Sunt terminate liniile ferate spre Timişoara (1876) şi Orşova (1878).

 

Între 1830 - 1831, la Caransebeş, peste râul Timiş, se realizează - folosind dimensiuni metalice fabricate în uzină (fier pudlat) - primul pod metalic în arc, cu calea jos, de către inginerul Carol Maderspach, unul dintre proprietarii Uzinei de metalice şi de minerit din Rusca Montană.

 

În anul 1885, se construieşte o hidrocentrală electrică, se pare prima hidrocentrală din Europa şi a doua din lume, de către Asociaţia Schmidt şi Dachler, astfel că între 1885-1888 Caransebeşul este iluminat electric cu becuri Edison (la Timişoara acest lucru se întâmpla cu 6 luni înainte), timp în care în oraşele mari ale lumii se discuta întâietatea gazului de iluminat sau petrolului lampant. Vechea turbină cu ax vertical este înlocuită în 1905 cu o turbină Francis care funcţionează până în 1929.

 

Dezvoltarea economică a dus la apariţia mai multor societăţi şi asociaţii: Casa de păstrare, Camera comercială, Asociaţia meseriaşilor. Începuturile industriale ale prelucrării lemnului în Caransebeş datează din anul 1912, când apare societatea Mundus, devenită mai apoi Combinatul de prelucrare a lemnului Balta Sărată.

 

După Marea Unire din 1918, oraşul se dezvoltă puternic. Comerţul şi meşteşugurile înfloresc. Lemnul din pădurile Comunităţii de Avere va contribui la dezvoltarea prelucrării şi comercializării lemnului (fabrici de mobilă, butoaie, parchet, cherestea, furnir). Apar în oraş şi fabrici de cărămidă, ţiglă şi teracote, dar cea mai mare parte a populaţiei lucra în agricultură. În Caransebeş sunt deschise mai multe bănci şi case de păstrare pentru finanţarea activităţilor economice. Se dezvoltă şi atelierele de reparaţii vagoane.

 

După al II-lea Război Mondial au apărut noi întreprinderi şi au fost modernizate cele existente. Astfel, în 1971, este dată în folosinţă uzina de construcţii de maşini – ICM, triajul CFR este extins, transportul auto de mărfuri şi călători se dezvoltă, iar în 1979 este inaugurat aeroportul din Caransebeş.

 

În intervalul de până la Revoluţia din 1989 s-a pus accent pe industrializarea forţată a economiei caransebeşene, în cadrul celei româneşti, în general.

 

După 1990 s-au făcut resimţite rezultatele dezvoltării mult prea ambiţioase, nejustificate şi disproporţionate a industriei. Multe din reperele industriale de referinţă şi-au închis, total sau parţial, porţile. Aceasta a dus la deprecierea, mai accentuată decât la nivel naţional, a nivelului de trai şi a gradului de dezvoltare al urbei. Dezvoltarea economică în ultimii ani s-a făcut fără existenţa unei strategii minime de dezvoltare a oraşului şi zonei.

 

Privatizarea în turismul zonei s-a făcut în pripă, fără a avea obiective bine conturate, fără un sprijin şi o coordonare necesară a statului, postprivatizare, fără implicarea acestuia în rezolvarea problemelor de infrastructură şi de mediu, în promovarea de programe turistice.

 

Caransebeşul are multe atuuri pentru a se dezvolta rapid în viitor şi enumerăm câteva:

 

- poziţia geografică, în apropierea graniţelor cu Ungaria şi Serbia;

- condiţiile geografice (climă, hidrogeologice) favorabile;

- nod de circulaţie rutieră, feroviară, aeriană;

- populaţie cu un grad ridicat de toleranţă, nivel redus de conflicte sociale între cetăţeni;

- infrastructură tehnică de alimentare cu apă, canal, de apărare contra inundaţiilor, alimentare cu energie electrică şi gaze naturale, relativ dezvoltată;

- reţea de telecomunicaţii extinsă, modernizată;

- reţea de fibre optice;

- acoperire integrală cu telefonie mobilă;

- forţa de muncă relativ numeroasă, înalt calificată, la costuri scăzute, de toate gradele de pregătire;

- reţea de învăţământ dezvoltată şi diversificată;

- privatizare extinsă, număr mare de IMM-uri;

- potenţial turistic şi agroturistic ridicat;

- grad de poluare relativ redus;

 

Este necesară elaborarea unei astfel de strategii pentru a se pune la dispoziţia celor interesaţi în progresul economic al zonei un mod unitar de gândire, care va fi benefic pentru o dezvoltare armonioasă şi durabilă a Caransebeşului şi a zonei. Se impune o mai puternică integrare a Zonei Caransebeş în Regiunea V Vest şi în Euroregiunea Dunăre - Criş - Mureş - Tisa şi constituirea unui mediu favorabil vieţii şi activităţilor economice.

 

Atingerea acestui scop este posibilă doar într-un cadru global - economic, social, cultural – de dezvoltare durabilă, sub toate aspectele – temporal, calitativ şi ecologic. În vederea îndeplinirii acestor deziderate, se urmăreşte, înainte de toate, asigurarea creşterii economice stabile, prin crearea şi/sau dezvoltarea acelor ramuri şi subramuri ale economiei zonei, care exploatează la maximum potenţialul local existent. Dezvoltarea zonei se bazează, în principal, pe acţiunile întreprinzătorilor privaţi.

 

În acest scop, se preconizează creşterea atractivităţii mediului de afaceri, îmbunătăţirea infrastructurii fizice (tehnice) şi instituţionale dependente de organele puterii locale, adoptarea unor reglementări locale coerente şi stabile, vizând atragerea investitorilor autohtoni şi, mai ales, străini. Observând tendinţele dezvoltării economiei mondiale, se urmăreşte, în mod deosebit, facilitarea implementării în zonă a unor activităţi industriale competitive – utilizând tehnologii avansate, producătoare de rate ridicate ale valorii adăugate a produselor – şi a activităţilor de prestări de servicii, de nivel calitativ ridicat. Se impune implementarea în zonă a tehnologiilor înalte, cât şi formarea/recalificarea forţei de muncă în conformitate cu cerinţele economiei reale moderne preconizate a fi specifică zonei. De asemenea este necesară încurajarea apariţiei de mici întreprinderi, mobile şi dinamice, precum şi dezvoltarea ramurii serviciilor.

 

Această dezvoltare durabilă, competitivă, poate fi obţinută doar într-un climat social stabil, coeziv şi participativ. Conceptul are în vedere asigurarea participării locuitorilor la o viaţă culturală activă, sprijinirea activităţii tuturor cultelor din zonă, în spiritul ecumenismului, asigurarea condiţiilor necesare pentru ca toţi locuitorii să convieţuiască în armonie în zonă. Conceptul de dezvoltare acordă importanţa cuvenită asigurării unor servicii de sănătate şi de asistenţă socială pentru persoanele şi grupurile defavorizate de înaltă calitate. Dezvoltarea economică a zonei nu poate fi un scop în sine. Ea se va realiza pentru a îmbunătăţi nivelul de trai al locuitorilor, pentru a le asigura o viaţă mai prosperă şi mai frumoasă. Una din preocupările esenţiale ale organelor decizionale din zonă va trebui să fie şi compatibilizarea legislaţiei locale, cu aquis-urile comunitare, acceptate de către România prin acordul privind parteneriatul pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

 

După revoluţie, oraşul Caransebeş şi-a regăsit resursele de dezvoltare în iniţiativa privată, dovada fiind mulţimea firmelor care activează în oraş şi potenţialul lor. Exporturile în creştere impun realizarea unui punct vamal în Caransebeş, deziderat care se împotmoleşte, de mai mulţi ani, în birocraţia centrală.

 

Turismul reprezintă sectorul cu cel mai mare potenţial de dezvoltare. Domeniul Turistic Scorilo (Poiana Mărului, Muntele Mic, Ţarcu) - prin modernizarea DJ 608A (37,5 km), Caransebeş - Muntele Mic, continuarea drumului din Valea Şucu, care va lega Poiana Mărului de Muntele Mic, construcţia unui drum de acces de 4 km până la staţia meteorologică Cuntu şi stimularea turismului rural – este cuprins într-un plan de dezvoltare pe termen lung. Construcţia variantei III a şoselei de ocolire a oraşului va da un puternic impuls dezvoltării unei zone industriale în jurul traseului ei.

 

Adevăratul potenţial economic al Caransebeşului nu a fost pus în valoare niciodată până acum. Aşezarea geografică şi resursele nelimitate ale zonei fac din Caransebeş un oraş atractiv şi de perspectivă.

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...



NOTA: Acest articol este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire in conditii identice si contine text din articolul Caransebes prezent in Wikipedia.
NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!