Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Botosani

Botoşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Botoşani, Moldova, România. Are o populaţie de 115.070 locuitori. Este aşezat în partea de sud-vest a judeţului Botoşani, pe interfluviul dintre râurile Sitna şi Dresleuca, spre vest între Dresleuca şi Siret, apoi coboară între dealurile Crivăţ, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei. Este menţionat documentar în Letopiseţul Ţării Moldovei (1439).

Istoric

Istoria oraşului Botoşani începe din vremuri îndepărtate, fiind menţionat pentru prima dată în documente în anul 1439 (în Letopiseţul Ţării Moldovei al lui Grigore Ureche). Totuşi, începutul de viaţă a Botoşaniului datează cu mult înaintea atestării documentare. Situat la confluenţa drumurilor care uneau principalele reşedinţe domneşti ale Moldovei: Siret, Suceava, Hârlău şi Iaşi, într-un punct de legătură favorabilă cu marile drumuri comerciale medievale europene, Botoşaniul a fost un târg cu rolul de principal centru de schimb şi, concomitent, centru de meşteşugari.

Descoperirile arheologice de pe teritoriul judeţului Botoşani, la Drăguşeni, Mitoc, Rădăuţi-Prut, Ştefăneşti, Vorniceni, confirmă faptul că în această zonă au fost prezente aşezări omeneşti încă din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramică şi pământ ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic. Dezvoltându-se atât de timpuriu "Botoşanii nu au fost cetate ci târg deschis, fără ziduri" situat la o răspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comerţ înfloritor. Se pare că, începând cu secolul XV, dezvoltarea pe care o cunoaşte comerţul aduce oraşului venituri însemnate, iar prima pecete a oraşului a fost un păun cu coada răsfirată ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul târgului.

Marii voievozi ai Ţării Moldovei, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş, înscriu numeroase prezenţe la Botoşani, în judeţ păstrându-se şi azi ctitoriile domneşti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) şi Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Ştefan cel Mare, azi monumente istorice. Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, soţia voievodului Petru Rareş: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552).

Începând cu a doua jumătate a secolui XVI Botoşaniul este condus de un „guvernator”, numit de soţia domnului, care colectează taxele şi impozitele, asigura menţinerea ordinii publice, pe lângă acesta mai funcţiona şi un consiliu. Acest sistem a încetat în anul 1820. Botoşaniul e un oraş care păstrează o structură subterană de târg, cu pivniţe boltite suprapuse. Ele au adăpostit timp de sute de ani mărfurile târgului, constituind şi locul de refugiu al populaţiei în timpul repetatelor invazii. O valoare arhitecturală de necontestat o constituie lăcaşuri de cult vechi de jumătate de mileniu, precum şi zona de târg a oraşului, renumită pentru valoarea arhitecturală a centrului istoric.


Etimologie
Originea numelui de Botoşani este destul de incertă, dar sunt posibile următoarele explicaţii: prima ar fi că oraşul îşi trage numele de la un boier pe nume Botaş, care a trăit pe aceste meleaguri la începutul mileniului II. Numele familiei „Botaş” sau „Botăşani” este pomenit în documente foarte vechi încă de pe timpul lui Ştefan cel Mare, ca una din familiile alese ale Moldovei, a doua de la antroponimul „Botos”, a treia de la regionalismul „botoş” însemnând „căpuşă”; alte variante ar fi cuvintele „botos” php?cuv=botos sau „botoşei”

 

continuarea in pagina urmatoare ...




NOTA: Acest articol este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire in conditii identice si contine text din articolul Botoşani prezent in Wikipedia.
NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!