Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Baia Sprie

Baia Sprie (, în trad. "Baia de Sus", ) este un oraş din judeţul Maramureş, Transilvania, România. Are o populaţie de 16.609 locuitori. A fost unul dintre centrele miniere importante din Maramureş. O activitate minieră în regiunea localităţii este semnalată deja în epoca bronzului. Exploatarea aurului şi argintului este aminită prin anii 1141 la colonizarea saşilor în regiune. În anul 1329 localitatea este atestată sub numele de Mons Medius. În anul 1774 este publicată prima cercetare ştiinţifică a exploatării de minereuri.

 

 

Istoric

 

Oraşul Baia Sprie are un însemnat trecut Istoric. Urme ale unor vetre de aşezari omeneşti se regăsesc înca din secolele unu şi doi, după Hristos. Oraşul va fi atestat documentar relativ târziu într-o diploma din 1329, în timpul regelui Maghiar Carol Robert care acordă locuitorilor primele privilegii.

 

Denumirea latinească era Mons Medius ceea ce în traducere înseamnă Muntele Mijlociu. Din această perioadă oraşul îşi leagă existenţa de minierit şi de-a lungul secolelor va apărea în documente alături de Rivulus Dominarium, oraşul Baia Mare de astăzi, ca oraş liber regal.

 

În anul 1360, îl găsim în documente cu numele de Montana Nostra, în 1348 sub numele de cetate Civitas Medio Montis, în 1390 sub denumirea de Felsőbánya, în 1406 din nou Civitas de Monte Medio, iar mai târziu în secolul XIX, în 1851 din nou sub numele de Felsőbánya.

Dacă Baia înseamnă mină, Spria vine de la latinescul asper care înseamnă aspru, adică cu alte cuvinte în Baia Sprie existau mine cu condiţii aspre de exploatare.

 

Un călător german Jeorg Vagner, în anul 1540 cercetează minele din Baia Mare şi din restul regiunii având să consemneze următoarele : ,, La o depărtare de o milă de Baia Mare se află un alt orăşel, în latineşte Muntele Mijlociu, locuitorii căruia au depus jurământ de credinţă pentru majestatea regală, sunt toţi băieşi, originea este mai veche, sunt mineri mai pricepuţi în practică şi obicei. De cetatea Baia Mare aparţin 14 sate, două sunt ungureşti, celelalte româneti iar întemeietorii acestor localităţi au fost germanii’’.

În anul 1564, un alt călător străin Giovan Gramo spune că : ,, Oraşele sunt locuite de unguri, dar satele toate sunt lucuite de români’’.

Chiar şi marele umanist Nicolae Olahus avea să scrie : ,, Mai sus de râul Someş este orăşelul Baia Mare, precum şi Baia Sprie în jurul cărora sunt minele de aur şi argint şi de alte metale’’.

 

Oraşul Baia Sprie, aşezat pe valea râului Săsar, la poalele munţilor Gutâi, are o suprafaţă de 91 km pătraţi. Înzestrat cu un peisaj natural deosebit, a fost în secolele XVIII, XIX şi staţiune turistică. Multă vreme minele din Baia Mare şi Baia Sprie au reprezentat proprietatea reginei.

 

În anul 1411 cele două oraşe sunt cedate de regele Sigismud lui Stefan Lazarevisc, despot sârb, în schimbul cetătii Belgradului, iar mai târziu în 1427 stăpan al oraşului avea să devină Gheorghe Brancovisc. Numele ambilor stăpâni au lăsat gusturi amare locuitorilor din acele vremuri. Ei au asuprit locuitorii băştinaşi pentru îmbogăţirea lor personală.

 

Domnia lui Iancu de Hunedoara, între anii 1446 - 1453, ca stăpân al ţinutului, aduce şi privilegii orăşenilor. Acestor privilegii li se vor adăuga şi altele, mai târziu de către regele Matei Corvin.

O serie de evenimente au adus amărăciune în rândul populaţiei oraşului, astfel :

 

  • în 1460 prinţul polonez Albert vandalizează oraşul

 

  • în 1562 turcii atacă locurile cu vehemenţă

 

  • în 1589 oraşul a fost incendiat aproape în intregim

 

  • în 1690 oraşul îşi cedează minele statului în schimbul scutirii de dări
  • în 1710 din cauza epidemiei de pesta mor 580 de locuitori
  • anul 1771 este marcat de invazia tătarilor

 

  • în anul 1780 orasul a fost inundat apa distrugand multe locuinte

 

 

  • în 1782 are loc o invazie de lăcuste care a făcut mari stricăciuni recoltelor

 

 

Cu toate acestea oraşul a rămas viu. Bogăţiile din adâncurile Dealului Minei au asigurat prosperitatea şi refacerea pagubelor ivite.

 

Au fost perioade de înflorire dar şi regrese marcate de scăderea populaţiei. Conform primelor date rămase din timpul împărătesei Maria Tereza, Populaţia a crescut de la 300 de locuitori la aproximativ 5000 de locuitori şi a rămas constantă până la mijlocul secolului trecut.

 

Conscripţiile din 1778-1780 din timpul Mariei Tereza, consemnează starea socială a supuşilor ,, Populaţia numără 3165 locuitori din care 214 meşteşugari, 1368 de mineri, fiecare familie avea câte 2 copii, 117 slugi, 7 instructori de şcoala, 5 preoţi, 51 de săraci şi cerşetori. În oraş mai existau croitori în număr de 19, negustori 14, măcelari 13, fierari 35, cizmari 36, pantofari 4, un cioplitor în lemn.

 

Recensământul în limba germană din 1850, consemna în rubrica populaţiei numărul de 5427 de locuitori, reprezentând 1336 de familii care locuiau în 993 de case. In ceea ce priveşte naţionalităţile existente la acea vreme, maghiari erau 3800, români 1093, nemţi 333, slovaci 140, iar rromi 40.

Aceste date dovedesc faptul că în Baia Sprie au convieţuit de-alungul timpului diferite naţionalităţi care au reuşit să se respecte reciproc, formând un amestec indistinct ce reprezintă astăzi o populaţie civilizată în număr de 16626 locuitori.

Un loc de seamă îl ocupă în istoria oraşului lupta memorandiştilor, mai ales caă unul din conducătorii memorandişti, preotul-doctor Vasile Lucaciu era preot la Şişesti, sat aflat la câţiva km de Baia Sprie pe drumul ce duce la Cavnic. De asemenea ţăranul Trib Gligor din Chiuzbaia, sat aparţinător oraşului Baia Sprie va face şi el parte din delegaţia care în anul 1892 se va duce la Viena pentru a face cunoscut împăratului memorandumul prin care se cereau drepturi egale pentru românii din Transilvania.

 

Ziarul Sfatul ce apărea la Sighetu Marmaţiei, consemnează în numărul din 20 Decembrie 1918 drumul spre Alba Iulia astfel : ,, Sosiţi la 4 ore am plecat în jos prin codrii Gutinului spre Baia Sprie, când sântem in vale la casa pădurarului, ce surprindere plăcută. Ne iese înainte o grupă de domnişoare şi domni cu steaguri româneşti făcându-ne ovaţii însufleţite. Sunt Baiesprieni, domnişoara Anca, fraţii Lupan, fraţii Nistor, grupa noastră creşte cu tot pasul, steagurile fâlfâiesc, carele par să coboare iar bătranul Gutii răsuna de Deşteaptate române din somul cel de moarte. În Baia Sprie, în fruntea coloanei ne aşteaptă deja tot oraşul in frunte cu protopopul. Suntem ospătaţii lor, le mulţumim din inimă pentru călduroasa primire şi ne îndreptam spre Baia Mare’’.

 

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...



NOTA: Acest articol este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire in conditii identice si contine text din articolul Baia Sprie prezent in Wikipedia.
NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!