A fost construit între anii 1820-1822 din iniţiativa contelui Teleki Sámuel, care în acea perioadă ocupa importanta funcţie de cancelar al Transilvaniei. Demersul contelui de a ridica o clădire multifuncţională a fost pus în legătură cu proaspăt înfiinţata bibliotecă. La 1802 Teleki transformă impresionanta sa colecţia privată de cărţi într-o bibliotecă publică. Soluţia găsită pentru a asigura fondurile necesare de întreţinere a bibliotecii este închirierea de spaţii comerciale şi de locuit în Palatul Apollo.

Iniţial, clădirea a fost construită în ambianţa stilistică a barocului târziu şi avea doar două etaje. Întrucât faţada a fost modificată în secolul al XX-lea, formele baroce se mai păstrează doar în ceea ce priveşte sistemul de acoperire cu bolţi întărite prin arce dublouri. Destinaţia dată iniţial de Teleki s-a păstrat aproximativ un secol. Parterul era ocupat de magazine, la primul etaj se aflau locuinţele, iar la al doilea, o sală mare de întruniri, restaurantul şi o cafenea. Aici s-au desfăşurat de-a lungul vremii numeroase spectacole şi baluri. În secolul al XIX-lea devenise un loc de referinţă pentru activităţile mondene din oraş.

În anul 1923 clădirea este vândută. Noul proprietar desfiinţează sala de spectacole şi între anii 1925-1927 ridică un nou etaj, amenajat tot pentru locuinţe. Cu această ocazie este refăcută şi faţada într-un stil eclectic, specific începutului de secol XX. Dacă în trecut faţada avea un aspect simplu, fără decoraţiuni deosebite, după aceste modificări faţada se va îmbogăţi simţitor. La parter, deschiderea gangului de acces este de formă semicirculară  şi a rămas probabil cea originală. În corespondenţa etajelor faţada prezintă numeroase elemente decorative. Patru pilaştri cu capiteluri compozite străbat faţada de la primul etaj până la cornişa de sub acoperiş. Se creează astfel trei panouri verticale dintre care cele laterale sunt identice, iar cel median are o notă aparte datorită modului de organizare a ferestrelor primului etaj. Cele trei ferestre grupate sunt surmontate de un coronament de formă triunghiulară şi sunt plasate într-o pseudo nişă, având forma mânerului-de-coş. În dreptul lor se află o mică terasă cu balustrada decorată cu motive geometrice romboidale. Această compoziţie, cu cele trei ferestre deasupra cărora se află un fronton triunghiular, este reluată la nivelul acoperişului. Tot aici se află un alt element interesant, şi anume,  friza alcătuită din mici panouri cu ornamente stelare, întrerupte de socluri care susţin fiecare câte o urnă. Alte elemente decorative sunt panourile plasate la limita dintre etaje şi consolele pe care se sprijină pervazul ferestrelor.

Între anii 1969 şi 1996 a funcţionat în această clădire Clubul studenţilor, iar astăzi se desfăşoară aici cursurile Şcolii de Arte.