Târgu Mureş, mai demult Mureş-Oşorhei, Oşorheiu, Târgul Mureşului, (în , în dialectul săsesc Nai Mark, Nai Muark, , ) este municipiu reşedinţă de judeţ şi cel mai mare oraş al judeţului Mureş, Transilvania, România.

Situat în zona central-nordică a României, pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureş, oraşul are ca delimitare geografică râul Mureş şi dealul Corneşti. Târgu Mureşul se învecinează cu comunele Sângeorgiu de Mureş, Cristeşti, Livezeni, Sântana de Mureş şi Sâncraiu de Mureş.

Istoric

Săpăturile efectuate de arheologul Ştefan Kovács au confirmat faptul că teritoriul de azi al oraşului Târgu Mureş a fost locuit încă din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuinţe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene şi de bronz, mici statuiete de pământ datate ca fiind din 2000 î. de Ch. Sapaturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz şi a fierului; s-au descoperit şi vestigii aparţinând culturii Criş cea mai veche cultură neolitică din România.

Descoperirile arheologice de la Cristeşti, Cetatea de la Moreşti, Cipău, Sântana de Mureş atestă continuitatea populaţiei băştinaţe şi după retragerea Aureliană. Cetatea de la Moreşti de lângă Târgu Mureş confirmă existenţa unor forme de organizare administrativă în momentul invaziei triburilor migratoare.

În 1332 - 1370 Târgu Mureş figurează într-un registru de dijmă ale Papilor ca Novum Forum Siculorum (Târgul nou al secuilor), iar mai apoi în diplomele regelui Ludovic I. Totodată oraşul poate fi găsit în istoriografie sub denumirea ungurescă Szekelyvasarhely sau Vasarhely .

În 1616 Tamas Borsos, primarul oraşului, primeşte de la Gabriel Bethlen, principele Ardealului, dreptul de municipiu pentru oraş şi totodată se fixează şi numele unguresc de Marosvasarhely.

În 1709 izbucneşte o epidemie de holeră care pustieşte oraşul Târgu Mureş şi împrejurimile din judeţul Mureş.

În anul 1754 sediul Tribunalului Suprem al Transilvaniei a fost mutat de la Mediaş la Târgu Mureş. Din 1826 instituţia a funcţionat pe str. Bolyai la nr. 30, în actualul sediu al Curţii de Apel Târgu Mureş.

În 1786 se înfiinţează prima tipografie din Târgu Mureş. În această perioadă mişcarea culturală şi literară iluministă care a condus la apariţia Şcolii Ardelene, avându-i ca reprezentanţi pe Gheorghe Şincai, Petru Maior, au avut contribuţii la dovedirea continuităţii populaţiei daco-romane în Dacia, au militat pentru dezvoltarea învăţământului, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor, secuilor şi saşilor şi pentru desfiinţarea iobăgiei. Tot în această perioadă se remarcă Farkas Bolyai ca profesor la colegiul reformat şi fiul său, Janos Bolyai, creator al geometriei neeuclidiene. Astăzi numele lor este purtat de o stradă şi de un liceu din oraş.

Anul 1848 găseşte oraşul Târgu Mureş cuprins de idei revoluţionare. Avram Iancu şi Alexandru Papiu Ilarian formulează ideile Adunării de la Blaj. Alexandru Papiu Ilarian, un exponent al tineretului român din acea perioadă, scrie o petiţie în care afirmă: „să fie înscăunată dreptatea şi egalitatea, să fie asigurată existenţa naţională şi folosirea dulcii dulcii limbi materne pentru toate naţiunile ce locuiesc în Ardeal şi Ungaria, să se desfiinţeze robotele fără nici o despăgubire ....”. În Târgu Mureş, în casa lui Avram Iancu,

(strada astăzi îi poartă numele) au prins contur ideile care se regăsesc în programul Adunării de la Blaj.

În 1866 Mihai Eminescu poposeşte în Târgu Mureş. Poetul se odihneşte la Calul Bălan din strada Călăraşi 13, ulterior a fost amplasată o placă comemorativă care să amintescă de trecerea poetului prin oraş.

Oraşul a fost cunoscut până în perioada interbelică sub denumirea de Murăş-Oşorhei. Atât Avram Iancu, cât şi ceilalţi fruntaşi români care au studiat sau au activat în oraşul de pe Mureş foloseau cu consecvenţă numele de Oşorhei, derivat din cuvântul maghiar "vásárhely" (a se pronunţa "vaşarhei"), ceea ce înseamnă "târg". Denumirea de Târgu Mureş a fost adaptată în timpul administraţiei interbelice.

Sfârşitul anul 1989 găseşte oraşul cuprins de febra dorinţei de schimbare. Regimul comunist, ca şi în celelalte oraşe ale ţării, este privit cu ostilitate, astfel că atunci când tonul destrămării comunismului dat la Timişoara s-a făcut auzit în toată ţara, mureşenii şi-au adus şi ei contribuţia la demolarea vechilor structuri. Morţii din acele zile tulburi ale începutului democraţiei din România, stau drept mărturie a evenimentelor tragice, premergătoare formării României post-comuniste.

La mitingul desfăşurat în 21 decembrie 1989, în piaţa centrală a oraşului au participat câteva mii de persoane. A fost organizată o tribună populară, la care diferiţi revoluţionari şi-au exprimat nemulţumirile faţă de regimul comunist. În timpul evenimentelor au existat conflicte între armată şi revoluţionari, urmate de schimbului de focuri, mai mulţi oameni fiind răniţi, iar unii decedaţi. Adrian Hidoş, Pajka Karoly, Ilie Muntean, Bodoni Sandor, Tamasi Erno, din rândul revoluţionarilor, Adrian Mare, Puczi Andrei Liviu şi Takacs Szilard, din rândul militarilor, au decedat.

În martie 1990, pe fondul tensiunilor interetnice a avut loc în Târgu Mureş unul din cele mai violente conflicte sociale de după 1990, din România.

În 22 februarie 2000 ca semn de cinstire pentru jertfele date şi pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, municipiul Târgu Mureş este declarat Oraş-martir.

continuarea in pagina urmatoare ...