Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Municipiul Calafat


Localizare
Municipiul Calafat s-a plămădit şi dezvoltat de-a lungul timpului într-un cadru geografic natural excelent, determinat de prezenţa apelor bătrânului Danubiu, pe al cărui mal stâng este amplasată aşezarea. Calafatul, oraşul rozelor, al castanilor şi stejarilor seculari, al holdelor aurii, şi industriei moderne, dar şi al falnicelor monumente istorice, este situat în extremitatea sud–vestică a judeţului Dolj, pe malul stâng al Dunării, la aproximativ 90 km de Municipiul Craiova, în Câmpia Ciuperceni, subunitate a Câmpiei Băileştilor, acolo unde fluviul începe să-şi adâncească cel de-al doilea meandru, respectiv la 43˚, 58΄ şi 14˝ latitudine nordică şi 22˚, 56΄ şi 40˝ longitudine estică. În prezent, Calafatul include în componenţa sa administrativă şi satele Ciupercenii Vechi, Basarabi şi Golenţi, împreună cu care totalizeaza o suprafata de 103,59 Kmp, din care 10,97 kmp intravilan şi 92,62 kmp extravilan. Dintre acestia, 7,43 kmp intravilan si 26,72 kmp extravilan sunt numai în orasul de resedinţă, 1,42kmp intravilan satul Basarabi şi 0,75 km intravilan satul Golenţi , respectiv 24,64 kmp extravilan aceleaşi două sate, şi 1,40 kmp intravilan, 25,09 kmp extravilan satul Ciupercenii Vechi.


La sud şi sud-vest, peste Dunăre, se află Bulgaria. Spre sud–est, la o depărtare de 14 km, se găseşte comuna Poiana Mare, una dintre cele mai mari aşezări rurale din ţară, cu care comunică, atât prin calea ferată Calafat-Golenţi, cât şi prin moderna şosea asfaltată DN 55A. La sud şi sud–est, oraşul se învecinează cu localităţile Smârdan şi Ciupercenii Noi, ambele înfiinţate la sfârşitul secolului trecut şi care în prezent alcătuiesc o singură comună - Ciupercenii Noi.


Din punct de vedere fizico–geografic, oraşul se găseşte situat într-o regiune de şes, respectiv în Câmpia Română şi anume la extremitatea sud-vestică a Câmpiei Olteniei, mai exact în Câmpia Băileştilor. Câmpia Română (a Dunării de Jos) situată pe partea stângă a Dunării, este mărginită spre nord de Piemontul Getic, Subcarpaţi şi Podişul Moldovei.


Caracterul general al reliefului este dat de predominanţa formelor plate, cu altitudine mai mică de 200 m, dar în cadrul câmpiei se pot distinge cel puţin trei aspecte deosebite, întâlnite în cadrul unor subunităţi orientate pe direcţia est–vest: câmpia piemontală, câmpia de subsidenţă şi câmpia tabulară loessica.

Câmpia Română este împărţită în două mari subdiviziuni: Câmpia Română de Est şi Câmpia Română de Vest, separate de o linie care corespunde aproximativ cursului râului Argeş. Subunitate a Câmpiei Olteniei, Câmpia Băileşti se întinde între văile Drincea şi Jiu, străbătută de Balasan şi Desnăţui, fiind formată din terasele Dunării, excepţie făcând Câmpul Segarcei, un mic sector din nord–est, aici găsindu-se foarte larg dezvoltate toate cele opt terase ale acesteia, iar valea în ansamblul ei atinge lăţimea maximă de 40 km.

Clima
Regimul climatic general se caracterizeaza prin veri foarte calde cu precipitatii mai putin bogate sub forma de averse si prin ierni moderate, cu viscole rare si frecvente intervalle de incalzire datorate advectiilor calde dinspre Marea Mediterana.


Intreg teritoriul Calafatului se incadrează in zona cu climat continental, cu influenţe submediteraniene, care se caracterizează prin:

Temperatura medie anuală de 11,7°C. Media lunii celei mai calde –iulie este de 23,4 grade C.

Temperatura minimă absolută de - 29,2°C, inregistrată in anul 1952. Numarul mediu anual al zilelor de inghet este de 83,5.

Temperatura maximă absolută de 41,5°C (28 august 1945);

• Cantitatea medie anuala a precipitaţilor este de 579mm/an, valoare crescuta datorita apropierii de zona muntoasa de la V si S de Dunare. Cantitatea maxima scazuta in 24 de ore s-a inregistrat in 4 iunie 1940 – 194 mm. Stratul de zapada prezinta discontinuitati in timp si in spatiu, durata medie anuala fiind de cca 40 de zile cu grosimi medii variind intre 6-11 cm in lunile ianuarie si februarie.

• Circulatia atmosferei este influentata intr- masura mare de relief atat in ceea ce priveste frecventa , directia cat si viteza.Vanturile predominante au direcţia SE (20,1%) urmate de cele din V (14,1%) din NV (12,5%) si din SV (12,3%). Frecventa medie anuala a calmului este de 15,7%, iar viteza medie anuala oscileaza intre 1,2 si 4m/s.


Circulatia generala a atmosferei are ca Elemente caracteristice advectiile frecvente de aer temperat-oceanic din V, temperat continental din E, tropical din S si SV, si mai rar –arctic din N.
Din punct de vedere climatic, perioada ultimilor 15 ani s-a caracterizat prin importante modificări ale parametrilor hidrometeorologici şi geo-climatici in majoritatea zonelor geografice ale planetei, inclusiv in judeţul Dolj.


Aceste perturbări climatice se datorează in mare măsură activităţilor antropice desfăşurate in cadrul industriilor poluante din economiile naţionale. Emisiile de substanţe acidifiante, precursori ai ozonului, gazele cu efect de seră şi metalele grele, conduc la o incălzire evidentă a troposferei, fapt care determină efecte dezastruoase asupra mediului de viaţă terestru, marin şi aerian. Pentru realizarea unei dezvoltări durabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovarea şi valorificarea formelor noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor noi favorabile protecţiei mediului şi pentru creşterea eficienţei energetice, in anul 1997 a fost intocmit Protocolul de la Kyoto, la Convenţia- Cadru a ONU, asupra schimbărilor climatice, adoptate la New York in anul 1992.
Romania, ca ţară participantă la realizarea protocolului de la Kyoto a ratificat acest document şi urmăreşte in mod constant punerea in practică a prevederilor acestuia.


Efectele cele mai evidente ale schimbărilor climatice sunt secetele şi ploile abundente din ce in ce mai frecvente. Alternanţa intre perioade de secetă şi ploi abundente afectează calitatea culturilor agricole şi favorizează producerea iinundaţiilor datorită capacităţii reduse a terenurilor de a absorbi apa in exces.


Potrivit specialiştilor, incălzirea vremii va afecta tot continentul european, dar zonele cu risc mare de deşertificare sunt cele din jumătatea sudică a continentului. Romania, alături de Spania, Italia şi Grecia, este pe lista zonelor unde schimbările vor fi accentuate, manifestările urmand a fi vizibile incă din anii 2015 - 2025. In Romania, principalele regiuni afectate de deşertificare vor fi Oltenia, Banatul şi Dobrogea, fiind vizat inclusiv si municipiul Calafat cu satele apartinatoare.

 

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...



<<
1

NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!