Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Timisoara

Timişoara (în germană Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar, în maghiară Temesvár, în sârbă Темишвар/Temišvar, în limba bulgarilor bănăţeni Timišvár. În traducere: „cetatea de pe Timiş”) este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Timiş din regiunea istorică Banat, vestul României. La 1 ianuarie 2009, având 311.586 mii de locuitori era al doilea oraş ca populaţie din România. Numele localităţii vine de la râul Timiş (trecând la sud de municipiu), numit de romani în antichitate Tibisis sau Tibiscus.

Geografie
Timişoara este situată în sud-estul Câmpiei Panonice (respectiv în sudul Câmpiei de Vest), în zona de divagare a râurilor Timiş şi Bega. Apele celor două râuri au format aici un ţinut foarte mlăştinos şi frecvent inundat. Timişoara însă s-a dezvoltat într-unul din puţinele locuri pe unde se puteau trece mlaştinile. Acestea au constituit pentru mult timp o autentică fortificaţie în jurul cetăţii, însă au favorizat şi o atmosferă umedă şi insalubră, precum şi proliferarea epidemiilor de ciumă şi holeră, care au menţinut relativ scăzut numărul de locuitori şi au împiedicat semnificativ dezvoltarea cetăţii. Cu timpul însă reţeaua hidrografică a zonei a fost desecată, îndiguită şi deviată. În urma acestor lucrări râul Timiş a încetat să mai străbată oraşul. Îmbunătăţirea terenului a fost realizată în mod ireversibil prin construirea Canalului Bega începând cu 1728 şi desecarea completă a mlaştinilor din împrejurimi. Totuşi, terenul de pe raza oraşului moşteneşte o pânza freatică aflată la o adâncime de numai 0,5 - 5 metri, factor care nu permite construirea edificiilor înalte.

Istorie
Prima atestare documentară a localităţii Timişoara este destul de controversată, aceasta fiind plasată de specialişti în 1212 sau în 1266. În 1175 este menţionat comitatul Timiş, dar sursele nu menţionează care este centrul economic şi administrativ al acestuia. În momentul atestării sale acesta făcea parte din comitatul Timiş, o unitate administrativ teritorială a regatului ungar. Teritoriul cunoscut mai târziu ca Banat cu centrul administrativ în „Urbis Morisena” (apoi Cenad), fusese cucerit de către maghiari în jurul anului 1030 şi încorporat în regatul ungar.

Fiind aşezată într-un punct strategic, de unde putea fi controlată o mare parte a Câmpiei Banatului, atât Timişoara cât şi funcţia de comite de Timiş au devenit din ce în ce mai importante. Timişoara a primit un impuls deosebit în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou, care în urma vizitei sale din 1307 a ordonat construirea aici a unui palat regal. În timpul anarhiei feudale, acesta va muta capitala Ungariei la Timişoara. Numirea lui Iancu de Hunedoara în funcţia de comite de Timiş, în 1440 marchează un capitol aparte din istoria Timişoarei. Iancu de Hunedoara a fost cunoscut în întreaga regiune pentru reputata victorie de la Belgrad asupra otomanilor, fiind considerat în acea vreme apărător al creştinătăţii. El a transformat oraşul într-o tabără militară permanentă şi în domiciliul său, după ce s-a mutat aici împreună cu familia. Astfel, cetatea va rămâne în posesia Corvineştilor până în 1490.

Un episod deosebit din istoria Timişoarei îl reprezintă asediul cetăţii de către oastea ţăranilor răsculaţi condusă de Gheorghe Doja. Armatele răsculate, formate din iobagi români şi unguri au avut câteva victorii împotriva armatelor nobilimii, dar au fost înfrânte lângă Timişoara de comitele Ioan Zapolya. Se spune că locul unde Doja a suferit o cumplită moarte, fiind pus pe un scaun din fier înroşit şi ars de viu este marcat de statuia Sfintei Marii din Piaţa cu acelaşi nume a cartierului Iosefin. Totuşi, ultimele ipoteze susţin că torturarea lui Doja a avut loc chiar lângă castel, de unde nobilii au putut urmări macabrul spectacol. Deci, este mult mai probabil ca locul execuţiei să fie undeva în faţa Hotelului Central de lângă Muzeul Banatului din Timişoara.

În 1552 o armată otomană de 160.000 de oameni sub comanda lui Ahmed–Paşa atacă şi cucereşte cetatea,aparată de 2310 militari, transformând-o în capitală de vilayet otoman. Comandantul oraşului, Stefan Losonczy, este capturat la 27 iulie 1552 şi decapitat, după o rezistenţă eroică.

În castelul din cetate se va instala un guvernator denumit "vali" sau " beilerbei" (uneori cu rang de paşă sau chiar vizir). Primul valiu sau beilerbei al Timişoarei este numit Kasim pasa, zis Gazi Kasım paşa,fost beilerbei al Budei. Pentru aproape 200 de ani Timişoara se va afla sub dominaţie otomană, fiind sub control direct al sultanului şi având un statut special, ca cel al oraşelor Belgrad sau Buda. Cetatea cunoaşte importante transformări; bisericile sunt transformate în moschei, numeroşi musulmani se stabilesc aici, fortăreaţa se transformă în baza necesităţilor strategice otomane. Cu toate acestea, ocupaţia turcească a fost o perioadă de relativă pace, Timişoara fiind folosită de turci mai ales ca punct strategic de plecare pentru campaniile militare la nord-vest.

După repetate tentative, Eugeniu de Savoia cucereşte cetatea în 1716, deschizând calea dominaţiei austro-ungare pentru mai mult de 200 de ani. Abia în 1920 Banatul se uneşte cu România iar în Timişoara se instaurează administraţia românească.

În data de 16 decembrie 1989 la Timişoara s-a declanşat revoluţia care avea să ducă la înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu şi a regimului comunist din România. Iniţial s-a format o mişcare de protest împotriva mutării forţate a pastorului reformat László Tőkés. Atât enoriaşi cât şi trecători s-au adunat în faţa parohiei acestuia în semn de protest. La scurt timp însă, protestul s-a transformat într-unul împotriva întregului sistem şi s-au scandat pentru prima dată lozinci anticomuniste. Mişcarea a luat rapid amploare şi în centrul oraşului s-au adunat zeci de mii de revoluţionari. Pe 20 decembrie 1989, Timişoara a fost declarată primul oraş din România liber de comunism, în urma unor confruntări sângeroase soldate cu peste 1000 de morţi şi alte câteva mii de răniţi. Aceste evenimente au dus la căderea regimului ceauşist o săptămână mai târziu. Schimbările care au avut loc la nivelul clasei politice au dus la noi proteste din partea timişorenilor, proteste ce au culminat cu redactarea controversatei Proclamaţii de la Timişoara, în martie 1990. Cerinţele timişorenilor se sintetizau în punctul 8 al proclamaţiei, prin care se cerea ca foştii activişti ai PCR să nu mai poată candida la funcţii publice în stat. Acest punct însă nu a fost pus niciodată în aplicare.

 

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...



<<
1

NOTA: Acest articol este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire in conditii identice si contine text din articolul Timisoara prezent in Wikipedia.
NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!