Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Gradina Cismigiu

Grădina Cişmigiu este cea mai veche grădină publică din Bucureşti. Este aşezată în centrul oraşului, are o suprafaţă de circa 16 hectare şi este mărginită de două artere importante: bulevardul Regina Elisabeta şi bulevardul Schitu Măgureanu. În partea sud-estică a grădinii este Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr. Grădina Cişmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze şi are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu, una prin str. Ştirbei Vodă.

În 1779, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a două cişmele în Bucureşti. Prima cişmea s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Ştirbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecţie în mijlocul oraşului. În vecinătatea acestei cişmele şi-a ridicat o reşedinţă Dumitru Siulgi-basa, şeful lucrărilor peste cişmelele oraşului, numit şi "marele Cişmigiu". El avea ca principală însărcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban "lacul lui Dura Neguţătorul" dispare din toponimie şi apare acela al "Cişmigiului". Oraşul nu s-a extins foarte mult către Vest din cauza inundaţiilor aproape anuale care umflau lacul Cişmigiu (nivelul său creştea până la Cercul Militar de astăzi).

În 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea bălţii şi transformarea terenului într-o grădină publică. Lucrul acesta se petrece abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1847, când a fost chemat grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena, şi însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o frumoasă grădină. Mayer a fost ajutat de grădinarul Franz Harer.

După abdicarea lui Gh. Bibescu din 1848, noul domnitor, Barbu Ştirbei, hotărăşte să se sape un heleşteu şi un canal de legătură cu Dâmboviţa. Cel mai important an pentru transformarea grădinii a fost 1852. Pentru prima dată s-a făcut împrejmuirea cu uluci, s-au montat o sută de "canapele" (laviţe) fără rezemătoare, din lemn de stejar şi lungi de un stânjen.

Lucrările de înfrumuseţare s-au încheiat în 1854, când s-a făcut şi inaugurarea oficială a grădinii Cişmigiu. În 1856, o parte a lacului a secat datorită pantofarilor dimprejur ce aruncaseră aici resturile de materiale specifice meseriei lor.

În iarna anului 1883, lacul din grădină a îngheţat şi s-au organizat concursuri pe gheaţă. Primăria oraşului a cumpărat un teren din fosta grădină a familei Creţulescu, mărind astfel suprafaţa grădinii Cişmigiu cu 15.000 de metri pătraţi. Au fost aduse lebede şi pelicani. În partea dinspre Schitu Măgureanu s-a amenajat o rotondă, unde au fost expuse busturile marilor scriitori: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Ştefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Nicolae Bălcescu şi Vasile Alecsandri.



NOTA: Acest articol este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire in conditii identice si contine text din articolul Grădina Cişmigiu prezent in Wikipedia.
NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!