Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Muzeul de Arheologie Callatis

Inca de la sf. sec. XIX ruinele anticului oras Callatis au atras atentia specialistilor Astfel cercetari sporadice au fost intreprinse de C.Butculescu, iar o prima inregistrare a zidului de incinta si a ruinelor cetatii se datoreaza lui Pamfil Polonic, care fara a dispine de mijloacele necesare unei cerectari sistematice, le consemna in anul 1901 asa cum apareau pe alocuri, le suprafata terenului.


Mangalia inceputului de sec. XX era o localitate relative mica, a carei cladiri suprapuneau arealul orasului antic. Fiecare noua fundatie, fiecare amenajare edilitara sau gospodareasca, prilejuiau noi descoperiri de monumente si obiecte rare care, in cele mai multe cazuri incapeau pe mana amatorilor de antichitati romani sau straini.

Aceasta stare de lucruri va fi semnalata si supusa dezbaterii publice de marele arheolog Vasile Parvan, care inca din anul 1915 va lua primele masuri practice: “… am hotarat sa se adune la Primaria locala obiectele antice de pret ce se mai gaseau in localitate, le-am declarat proprietatea statului si le-am dat in primire domnului primar cu proces verbal in regula. Am dat in acelasi timp parintelui paroh al orasului calitatea de delegat permanent al nostru si de custode al sectiei infiintate”.


In anul 1916 V.Canarache semnala: “…Primaria, politia, perceptia, capitania portului, cafeneaua si muzeul, toate erau la un loc, in aceesi cladire, o adevarata cetate noua, zidita din blocuri de piatra veche, cu urme de sculptura si de litere scrise, cu mucegai si parfum din trecutul indepartat….”

 

Paralel cu aceasta actiune de salvare si conservare a patrimoniului arheologic, va actiona pentru inceperea primelor cercetari sistematice D.M.Teodorescu, desemnat de V.Parvan sa porneasca prima campanie de sapaturi sistematice la Mangalia. Rezultatele spectaculoase ale acestei cercetari- dezvelirea unei parti impinatorului edificiu de epoca romano-bizantina au facut “… sa se destepte interesul localnicilor pentru muzeu; unii au facut donatii, altii si-au adus obiectele antice si le-au depozitat la Primarie, alatiri de ale Statului, asa ca acuma e numai o chestie de local si de mobilieir pentru ca si acest oras sa-si aiba Muzeul sau, menit sa se imbogateasca destul de repede si sa constituie o adevarata podoaba pentru oras”.

Meritoriile eforturi ale savantului V.Parvan, de infiintare a unui muzeu si de salvare a patrimoniului atat de bogat al anticului Callatis, care in viziunea sa ar fi trebuit sa devina “o rezervatie arheologica si turistica, carte vie pentru pentru educatia generatiilor viitoare”, au fost continuate in anii urmatori de un grup de profesori si istorici care-si vor desfasura activitatea la Mangalia intre cele doua razboaie mondiale. Ei isi vor impleti munca de cercetare cu cea de colectionare a pieselor antice si de publicare a rezultatelor obtinute, constienti de importanta activitatii pe care o depun. Din scrierile lor razbate indignarea pentru soarta vitrega a vestigiilor orasului antic.

Th. Sauciuc – Saveanu si Oreste Tafrali vor sintetiza date din istoria politica si economica a coloniei doriene, asa dupa cum apare ea in izvoarele literare antice si vor publica rezultatele cercetarilor intreprise in incinta si necropolele callatiene. Din anul 1930, de cercetarea trecutului istoric al cetatii isi vor lega activitatea Radu Vulpe si Vl.Dumitrescu. Activitatea lor meritorie se va solda si cu strangerea unui bogat material arheologic, care se cerea adapostit si valorificat din punct de vedere muzeistic si stiintific.

Colectia abia infiripata in localul primariei, se imprastiasera odata cu retragerea trupelor inamice de pe teritoriul Dobrogei, la sfarsitul primului razboi mondial.

 

Toate eforturile de mai apoi pentru infiintarea unui muzeu s-au lovit de nenumarate greutati. Dupa indelungi staruinte, in anul 1925, O.Tafrali va obtine de la autoritatile locale ingaduinta sa foloseasca vechea biserica romano-catolica ca sala pentru muzeu. Din pacate si aceste marturii au fost in buna parte risipite in timpul celui de al doilea razboi mondial.

In anii 1949 si 1950, odata cu reorganizarea cercetarilor arheologice pe baze noi, stiintifice, s-au luat masuri pentru salvarea si conservarea patrimoniului istoric si la Mangalia.

 

Un colectiv al Academiei RPR si mai apoi al Institutului de Arheologie din Bucuresti vor intreprinde, incepand cu anul 1949 sapaturi; in timpul lucrarilor de refacere si sistematizare ale Mangaliei, incepute in anul 1958, s-a asigirat in cadrul santierelor de constructii o supraveghere permanenta, organizandu-se totodata sapaturi de salvare si cercetare, atat de catre Institutul de Arheologie al Academiei RPR, cat si de Muzeul de Arheologie Constanta.

Munca depusa va fi incununata de o realizare importanta pe plan muzeistic. In anul 1959, cu sprijinul organelor locale a fost infiintat la Mangalia un Muzeu de Arheologie, deschis intr-o mica si frumoasa cladire. Callatis-ul a oferit un numar impresionant de monumente arheologice si vestigii, imbogatind astfel colectiile Muzeului de Istorie Nationala si a Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta.

 

Callatis a fost desemnat de izvoarele literare ( Scylas din Cariadna, Strabon, Pliniu cel Batran, Ptolemeu, Arian) ca polis si se dovedeste a fi unul din cele mai vechi orase ale tarii.

Aflam de la Pliniu cel Batran ca primul nume al asezarii ar fi fost Cervatis sau Acervatis, dar cercetari mai recente au aratat ca numele indica mai degraba un hidronim, care marca probabil una din limitele teritoriului callatian.

Date despre intemeierea cetatii ni le ofera un geograf din sec.I a.Chr., Pseudo-Skymnos, dupa care colonia ar fi fost intemeiata de locuitorii din Heracleea Pontica ( ea insasi colonie a Megarei), la porunca unui oracol in vremea cand in macedonia stapanea regele Amyntas. Faptul ca in istoria Macedoniei se cunosc trei regi cu numele de Amyntas (Amyntas I ( 540-498 a.Chr.), Amyntas II (cca.395 a.Chr.), Amyntas III (390-369 a.Chr.) ingreuneaza datarea exacta a intemeierii Callatidei.

 

Originea megariana a Callatidei este atestata de majoritatea izvoarelor literare, astfel fiind o colonie doriana, orasul pare a fi fost inca de la inceput un centru producator de grane. Dovezi ale puternicei dezvoltari economice inca de la jumatatea sec. IV a. Chr. Sunt emiterea monedelor de aur si argint, existenta unei incinte inca de la sfarsitul sec. IV a.Chr, organizarea unui teritoriu agricol – chora, teritoriu protejat de fortificatii.

In ceea ce priveste istoria politica a orasului, el este supus de la sfarsitul sec.IV a.Chr. autoritatii macedonene, impotriva careia se rascoala in anii 312-311 a.Chr. si rezista unui asediu care s-a intins probabil pe trei ani si care a inceput in anii 310-309 a.Chr., dupa care va fi readusa sub autoritatea diadohului Lysimach. In ceea ce priveste conflictul nu se cunoaste data capitularii definitive a orasului si nici conditiile impuse de Lysimach.

In sec.IV a.Chr., cetatea inregistreaza o mare dezvoltare economica, social-politica, relevata atat de izvoarele scrise, cat si de descoperirile arheologice. ..........Orasul se bucura de un regim democratic dupa modelul cetatilor-state din sudul egeean, in special al Megarei. Primele monede, emise de Callatis, erau piese de argint, care aveau pe avers capul lui Herakles, iar pe revers atributele zeitatii. In secolele urmatoare orasul va emite o serie de monede din bronz, pe aversul carora erau reprezentate capetele zeitatilor venerate in antica cetate: Dionysos, Apollon, Athena, Hermes, Demetra, etc., iar pe revers atributele caracteristice fiecarei zeitati in parte si numele orasului.

Un alt important eveniment la care a participat in mod direct Callatida se petrece intre anii 262-261 a.Chr., este celebrul razboi pentru Tomis in care se confrunta pe de o parte Callatis, aliata cu Histria si de cealalta parte Byzantion. Evenimentul este relatat de Memnon intr-un pasaj deopotriva de important pentru istoria celor doua colonii dobrogene.

Referindu-se la acest conflict, istoricii au remarcat starea de slabiciune a Histriei si rolul important pe care l-a avut cetatea Callatis. Razboiul impotriva Bizantului, desfasurat in conditii necunoscute, s-a sfarsit prin infrangerea celor doua cetati dobrogene. Restabilirea Callatidei din punct de vedere economic este atestata de reteaua legaturilor, pe care de-a lungul sec. IV-II a.Chr continua sa le intretina nu numai cu cetatile din Marea Neagra ori din Propontida, dar si cu porturi si sanctuare din Grecia si Mediterana Orientala. Expresia legaturilor economice intense ale orasului este si numarul mare de amfore si spampile amforice descoperite aici. Numarul lor este de ordinul miilor, iar centrele de export sunt diverse: Thasos, Heracleea Pontica, Rhodos, Sinope, Chersonesul Tauric, Cos, etc.



NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!