Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Mizil

Mizil este un oraş din judeţul Prahova, Muntenia, România. Are o populaţie de 15.760 locuitori.

Geografie

Oraşul Mizil este situat în estul judeţului Prahova, pe artera principală care leagă Moldova de capitala ţării, la îngemănarea dealurilor cu câmpia Bărăganului şi în preajma vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istriţei şi Pietroaselor. Se învecinează la est, cu judeţul Buzău, la sud cu comuna Baba Ana, la vest cu comuna Fântânele, iar la nord, cu comuna Gura Vadului. Distanţa faţă de reşedinţa judeţului, municipiul Ploieşti, este de 35 km. Aceeaşi distanţă este între Mizil şi municipiul Buzău.

Mizil este singura Localitate urbana situata pe Paralela 45N.

Oraşul se întinde pe o zona de câmpie, la o altitudine care variază între 110 m si 130 m. Mizil se învecinează cu următoarele localităţi, toate rurale:

* Nord: comuna Gura-Vadului, judeţul Prahova, la o distanţă de 6 km
* Sud: comuna Baba-Ana, judeţul Prahova, la o distanţă de 3 km
* Est: comuna Săhăteni, judeţul Buzău, la o distanţă de 12 km
* Vest: comuna Fântânele, judeţul Prahova, la o distanţă de 12 km

Cea mai importantă arteră rutieră care traversează Mizilul este DN1B (Drumul European E577) Ploieşti-Buzău.

Oraşul Mizil este conectat şi pe cale ferată, fiind situat pe ruta CFR: Ploieşti-Buzău cu cale ferată magistrală electrificată dublă.

Localizarea oraşului prezintă mai multe avantaje, precum conexiunea între cele două reşedinţe de judeţ Ploieşti şi Buzău şi situarea pe axa care leagă Moldova de capitala ţării, Bucureşti. De asemenea, Mizilul este situat în apropierea vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istriţei şi Pietroaselor.

Mizil - purtând numele de oraş de 178 de ani, cu o Istorie de mica urbe pitorească şi plină de viaţă de peste 4 secole, aşezat favorabil la graniţa dintre 2 judeţe şi 2 regiuni, legat de nume prin amplasarea la Paralela 45 latitudine nordică, cu o Istorie şi identitate aparte, are şansa de a deveni un model de mică comunitate urbană care să confere condiţii de viaţă şi dezvoltare decente celor care caută altceva decât tumultul marilor centre urbane sau îndeletnicirile tipice mediului rural.

Istorie

Prima menţiune documentară a localităţii pare a fi cea din catastifele Braşovului, în anul 1529. Localitatea este atestată documentar în anul 1585 sub numele Eşteu. În 1591 a fost consemnat ca Iştău.

Spre sfârşitul secolului XVII şi începutul secolului XVIII, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Iştăul ajunge în proprietatea domnului, care îşi construieşte case domneşti la via Corbeanca Dealul Dumbrăvii) şi înfiinţează un târg anual care va deveni vestit, ca şi cel al Drăgaicei, pe care de fapt îl va continua.

La 1790, mica aşezare rurală îşi avea Biserica ei, ca toate aşezările statornice. Cam în aceeaşi vreme, pe drumul poştei de cai, care lega Buzăul de Ploieşti, începură să se stabilească în jurul menzilhanelei (staţia de poştă sau „menzil”) o mulţime de negustori, cărora locul le înlesnea nevoile de schimb cu cele două centre comerciale mai apropiate şi apoi surugii, bicigaşii, rotarii, dârvarii şi păzitorii ce deserveau releul poştal. Activitatea febrilă din staţia unde se schimbau caii căruţelor de poştă, tranzacţiile care se încheiau în acest loc au determinat populaţia ca încetul cu încetul să renunţe la vechiul nume al localităţii Iştău, în schimbul denumirii locului ce le prilejuise o activitate rodnică. Şi astfel apare denumirea Menzil, din care a derivat actualul Mizil.

În anul 1830 a fost declarat oraş.

In secolul al XVIII-lea a început sa funcţioneze aici o staţie a postei de cai ( "menizil" ), de la care provine numele actual al localităţii.

Epoca de apogeu a Mizilului a fost secolul XIX - când aşezarea a cunoscut o mare dezvoltare comparativ cu Urlaţii - târgul cel mai apropiat si cu mai toate oraşele din aceasta zona a Tarii Româneşti.In plus începând cu anul 1847 începe construirea drumului de la Ploieşti, pe sub deal, pana la Buzău.

Economie

La Mizil funcţionează fabrici de poliuretan, mobilă, saltele, armament, produse alimentare. Este şi centru viticol şi de vinific

In prezent in Mizil predomina comerţul, industria de construcţii si industria prelucrătoare. Dupa masive restructurări economice ale anilor 90, după depăşirea etapei de zona defavorizata, astăzi in Mizil - oraş al Uniunii Europene - situaţia economica si sociala păstrează din problemele ultimului deceniu dar demonstrează si semne clare de redresare si creştere.Perspectivele unor noi investiţii in domeniul industrial, al eco-industriei, al turismului sunt promiţătoare.

Prin poziţionarea sa extrem de avantajoasa oraşul poate dezvolta un turism de tranzit. De altfel, in vecinătatea oraşului Mizil se afla o zona considerata rezervaţie hidrologica cu izvoare minerale - Băile Boboci unde potenţialul turistic si balnear poate fi valorificat.De asemenea, turismul poate fi dezvoltat într-o zona in care pânza freatica se afla extrem de aproape de sol si decopertarea poate conduce la amenajarea unui lac de agrement.

Monumente

Cel mai vechi Monument al Mizilului pare sa fie Biserica “Sf. Treime” din Fefelei, ctitorită de polcovnicul Nicolae Stâmboleanu,pe la sfârşitul sec XVIII-lea, începutul celui de al XIX-lea. Urmează doua troiţe (se pare din 1816), având ca simboluri:una, un semn heraldic si un cerc cu frunze si o inscripţie in relief cu litere chirilice si constituind o borna de hotar, alta, tot un semn heraldic si un vultur cu crucea in cioc si cu ciocul întors spre dreapta, dar cu aceeaşi inscripţie si semnificaţie si o Cruce a răboajelor. O alta Cruce din calcar spongios se afla in Str. Vald Ţepeş, pe malul pârâului Budureasca, înregistrată sub nr. 362 - monumente istorice in “Lista…” din 1956. Ea datează din 1822 si este frumos împodobită cu o floare in relief, cu doua ramuri ce învăluie un vultur cu crucea in cioc, iar o alta, înregistrată si ea sub nr. 361 – istorice din bariera Fulga are inscripţia deteriorata de vremuri. Biserica “Sf. Ioan”, din centrul oraşului, a fost ctitorită, prin 1857, pe cheltuiala marelui aga Ion Cantacuzino si cu ajutorul locuitorilor. Este o Biserica cu plan in forma de cruce, care combina stilul bizantin cu cel gotic, la care adaugă unele componente renascentiste. Pictura originala s-a pierdut, Biserica fiind repictată in 1916. Iconostasul sculptat in lemn de tei in stil popular a fost poleit cu foiţa de aur tot la acea data si constituie o mărturie vie a dibăciei meşterilor noştri populari. In patrimoniul acestui lăcaş se păstrează, printre altele, o Moneda (0,026) din aur, din se. al XI-lea, provenind din monetăria bizantina, inventariată sub nr. 1. Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, din piaţă oraşului a fost înălţată prin 1865 de Iordache Ruset, prin obolul locuitorilor. In patrimoniul sau se păstrează o Cruce de mana din lemn si argint filigranat, cu 24 de pietre roşii, iar lemnul este sculptat.Datează de la sfârşitul sec. al XIX-lea si autorul pare a fi un anonim de şcoala rusa. Nu este inventariată. Monumentul Eroilor este realizat de sculptorul Ioan Iordănescu, in 1921 si dedicat ostaşilor Reg. 72 Infanterie din Mizil, căzuţi in campania din 1916-1917. Pe un soclu masiv (1,80 m.) un grup statuar din bronz (2,70) reprezintă o femeie in costum popular personificând Patria, cu mana dreapta ridicata in semn de salut, iar in cealaltă ţinând stindardul, iar in fata ei şezând, un ostaş si o femeie cu o carte deschisa pe genunchi întruchipând Istoria. Pe una din laturi o placa de bronz înfăţişează una din scenele de lupta la care au contribuit cei 1180 ofiţeri si ostaşi căzuţi la datorie si înscrişi pe plăcile de pe Monument la faţadă, o inscripţie: Eroilor din Regimentul 72 Infanterie. Onoare vouă! Patria vă este recunoscătoare.



NOTA: Acest articol este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire in conditii identice si contine text din articolul Mizil prezent in Wikipedia.
NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!