Obiective
Casa Poporului
Delta Dunarii
Romania: Date generale
Activitati »
» 
...
Adrese utile »
» 
...
Altele »
» 
...
Camere/radare fixe
Informatii de sezon
Judete »
» 
...
Natura »
» 
...
Obiective »
» 
...
Regiuni »
» 
...
Targuri si Expozitii »
» 
...
Transport »
» 
...

Cauta
GO!

Abonare la RSS
Articole
Cascada Urlatoarea
Reprezinta un punct deosebit de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra ...

Poduri in Romania
      - Podul medieval din Cârjoaia- Podul medieval din ...

Cinematografe
  [Info Utile]     * Universitatea Nationala de Arta Teatra...

Cinematograf
  Cinematograf sau sală de cinema, este un loc destinat în exclusiv...

Universitatea Nationala de Art...
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luc...

Tehnica proiectiei cinematogra...
  [Introducere în tehnica proiecţiei cinematografice] Introducer...

Filmul romanesc
Filmul românesc cunoaşte o istorie de peste un secol; în ciuda fapt...

Castru
Castrul, (în ), este o fortificaţie celtică de formă rotundă, construi...

Statiune balneara
Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratament sau profilaxie...

Partii de ski pe regiuni
[Banat]   Judetul Caras Severin 1. Partia Norica | Muntele mic | 1.200m ...

Adauga un anunt aici Plateste prin SMS 5 EUR si beneficiezi de 30 zile de afisare.

Muntii Bucegi


Asezari si limite

In lantul Carpatilor romanesti, un loc de frunte il detine cetatea de Piatra a Bucegilor, dominand spre est Valea Prahovei, care ii separa de Muntii Baiului, spre nord Clabucetele Predealului, iat spre nord-vest si vest, platourile Branului si cupola masiva a Muntilor Leaota, iar la sud Subcarpatii Ialomitei.
Limitele masivului sunt date la nord de Depresiunea Brasovului, la vest de Valea Dambovitei, la est de Valea Prahovei, iar in sud de catre Vaile Ialomitei si Ialomicioarei.


Relieful
Ramura dinspre rasarit, inaltata deasupra Vaii Prahova, este denumita culmea principala a Bucegilor, iar cea dinspre apus, culmea Strunga.In nord, din Vf. Omu(2505m), radiaza culmile nordice. Din partea de nord a arcului format de culmea principala si culmea Strunga, se mai despart catre interiorul arcului 3 culmi relativ scurte, numite culmile interioare.

 

 

 

A.CULMEA PRINCIPALA
Asezata intre adancile depresiuni ale Vailor Prahovei si Ialomitei, culmea principala a Bucegilor se caracterizeaza in primul rand prin formele sale de Relief puternic contrastante, si anume: versantul prahovean si platoul Bucegilor. Astfel, versantul prahovean este in cea mai mare parte stancos si abrupt, pe o diferenta de nivel de 500-900m si pe o lungime de circa 10km.
In crestetul culmii principale, contrastand puternic cu versantul prahovean abrupt, intalnim podisul inalt, platoul Bucegilor, larg de 1-3km si desfasurat pe o distanta de aproximativ 10km, avand inaltimi cuprinse intre 1600-2400m si o inclinare de la nord catre sud. Platoul este strabatut in lung de usoara Depresiune a paraului Izvorul Dorului ce isi are obarsia sub creasta Babele.
Valea Izvorul Dorului, impreuna cu viroaga ce formeaza in platou obarsia Vaii Jepilor, desparte 2 siruri paralele de inaltimi, spre rasarit sirul prahovean si spre apus sirul ialomitean.

1.Sirul prahovean
a) Costila
La nord, Muntele Costila se margineste cu portiunea superioara a Vaii Cerbului, care il desparte de Muntele Moraru, iar la sud cu Muntele Caraiman, de care e despartit prin Valea Alba.
Valea Cerbului este cea mai importanta Depresiune de pe versantul prahovean al Bucegilor si ia nastere intr-o larga caldare glaciara situata sub Coltii Obarsiei(2480m), Vf. Gavanele, Culmea Bucura, Vf. Omu si versantul sudic al Morarului. Liziera padurii ajunge la o inaltime de 1500m, dupa care valea traverseaza mai jos Poiana Vaii Cerbului si apoi, printre coastele impadurite ale Morarului si Vf. Galma Mare(1413m) se indreapta spre nord-est. Dupa ce intalneste din stanga Valea Comorilor si Valea Morarului, valea ia directia vest-est si razbate in poienile de la Gura Dihamului. Din acest punct se indreapta catre sud, se largeste, micsorandu-si mult inclinatia si prin largile padini dintre poalele Costilei si Culmea Clabucetul Baiului se indreapta spre Busteni, unde conflueaza cu Prahova.

Peretele Costilei este brazdat de o serie de vai stancoase, toate fiind tributare Vaii Cerbului. Astfel, pe flancul nordic al abruptului intalnim Valea Caldarilor, Valea Priponului, Valea Caprelor, Valea Urzicii, Valea Tapului, Valea Seaca a Costilei, Valea Verde. Urmeaza apoi cea mai importanta vale din abruptul Costilei, numita Valea Malinului.

Pe flancul rasaritean al abruptului se afla Valea Galbinelelor si Valea Costilei. La sud de aceasta ultima vale, abruptul este dominat de Creasta Vaii Albe. Flancul sudic al acestei creste ofera unul dintre cele mai impresionante aspecte ale abruptului Bucegilor si anume Peretele mare al Vaii Albe. Acest imens zid, cu o inaltime de aproximativ 400m se afla pe flancul stang al Vaii Albe.
De asemenea, abruptul Costilei este trecut de numeroase brane, mai importante fiind: Brana Mare, cea mai intinsa brana continua din Bucegi, care porneste din Valea Alba si se termina in caldarea inferioara a Vaii Priponului. Deasupra Branei Mari se afla Brana de Mijloc si Brana de Sus, iar dedesupt Brana cu Jnepeni, cu trei ramuri desfasurate intre V.Malinului si Valea Priponului.

b)Caraiman
De o frumusete ce impune respect, purtand pe umeri Crucea Eroilor, acest mute domina Valea Prahovei si statiunea Busteni.


Versantul rasaritean sau Fata Caraimanului se inalta deasupra padurilor pe o diferenta de nivel de 500-700m si este brazdat de o singura vale mai importanta, Valea Seaca a Caraimanului, afluenta a Vaii Albe.


Spre deosebire de celelate flancuri, versantul sudic si sud-estic dispre Valea Jepilor este etrabatut de numeroase brane. Cea mai importanta este Brana Portitii care pornind din Valea Jepilor la 1850m altitudine, atinge centrul versantului in punctul Portita Caraimanului, prelugindu-se apoi pana in firul Vaii Seci. Mai sus de acesta, dupa alte 4 brane etajate numite Branele Mici ale Caraimanului, isi face aparitia Brana Mare a Caraimanului, cu poteca turistica ce leaga portiunea superioara a Vaii Jepilor cu Seaua Caraimanului, unde se afla Crucea Eroilor. De aici, brana se continua pe versantul nordic cu Brana Vaii Albe pana in firul acestei vai. Singura vale mai importanta, de pe flancul sud-estic al Caraimanului, este Valea Spumoasa ce confueaza cu Valea Jepilor.


Valea Jepilor, o adanca Depresiune, denumita si Valea Caraiman, joaca rolul de hotar intre Muntele Jepii Mici, amplasat in sud, si Muntele Caraiman. Valea isi trage originile din platoul Bucegi, iar din marginea acestuia formeaza o ruptura de panta de aproximativ 200m unde intalnim Cascada Caraiman. Valea se adanceste din ce in ce mai mult intre versanti, ajungand sa se deschida in Busteni, unde conflueaza cu Valea Prahovei.


c)Jepii Mici
Cu mult mai multa vegetatie lemnoasa, Jepi Mici reprezinta o treapta inferioara in ce priveste altitudinea, comparativ cu Caraiman Si Costila. Astfel, abruptul nordic este dominat de palcurile intunecate ale jnepenisilor si de covoarele de smirdar, intretaiate de tufisuri de anini de munte si de raristi de larice care se astern printre tancurile si muchiile stancoase ivite dintre valcelele si hornurile adanci. Contrastand cu partea nordica, fata sudica este dominata de stanci golase si brane inierbate.


Jepii Mici se intind intre Valea Jepilor si Valea Urlatoarea Mare. Pe acest abrupt ies in evidenta Creasta cu Zimbri, Creasta Claia Mare, apoi Valea Seaca, Valea Comorilor si Valea Urlatoarea Mica, in lungul careia se desfasoara o buna parte din poteca turistica Drumul funicularului. Intre Valea Urlatoarea Mare si Valea Jepilor exista o singura brana care incinge intreg abruptul, numita Brana Mare a Jepilor sau Brana lui Raducu.


d)Jepii Mari

Facandu-si loc intre Jepii Mici si Piatra Arsa, Jepii Marii ocupa o suprafata mica in comparatie cu muntii de pana acum. Sunt despartiti de Piatra Arsa prin Valea Babei, o vale larg deschisa in partea superioara ce se adanceste repede in zona de padure prin mari rupturi de panta. Abruptul lor este strabatut de Brana Jepilor Mari, ce porneste din Valea Urlatoare Mare pana in Valea Babei.


e)Piatra Arsa, Furnica, Coltii lui Barbes, Vanturisu
Incepand cu Piatra Arsa si continuand cu Furnica, Coltii lui Barbes si Vanturisu, versantii exteriori ai acestor munti au pante medii mai mici si sunt mai putini stancosi.


Din varful Pintenul Pietrei Arse(2001m), de la limita platoului se desprinde coama Plaiul Pietrei Arse, care mai jos coboara intre vaile Piatra Arsa si Pelesului. La aproximativ 1300m altitudine, plaiul prezinta o platforma larga unde se intinde Poiana Stanei.


Valea Pelesului desparte Piatra Arsa de Muntele Furnica, avandu-si obarsia in platoul Pietrei Arse. Cu o vegetatie luxurianta in zona forestiera, valea strabate cateva mici chei stancoase dupa care paraul vaii, Peles, isi continua drumul prin marginea Sinaiei si conflueaza cu Prahova.
Muntele Furnica domina orasul Sinaia cu clinele sale domoale, acoperite de intinse pajisti si presarate cu stancarii. Un larg Picior de munte, Plaiul Furnicii, desparte bazinul Pelesului de cel al Vaii Zgarbura. Pe un bot al acestui plai, la limita superioara a padurii, se intinde Poiana Sfarsitul Lumii, aici fiin amplasat hotelul Cota 1400.


Valea Zgarburei se interpune intre Muntele Furnica si Muntele Coltii lui Barbes, al carui varf rasaritea este Vf. cu Dor. Coltii lui Barbes prezinta o larga coama impadurita, Plaiul Coltilor, care coboara repede intre Valea Zgarburei si Valea Izvorul Dorului, ajungand deasupra cartierului Sinaia-Izvor. Remarcabila prin infatisare este insa zona abrupta a versantilor dinspre Valea Izvorul Dorului, o adanca depresine ce desparte Coltii lui Barbes de Vanturisu si de Paduchiosu. Despre Valea Izvorul Dorului se poate spun ca este cea mai salbatica si pitoreasca vale din acesti sir de munti. Sub limita platoului valea formeaza Cascada Vanturisului. Dupa ce intalneste in drumul sau Valea Izvorasului si dupa ce traverseaza soseaua nationala Sinaia-Targoviste pe la Podul Izvorului(915m), ajunge sa confluenze in Valea Prahovei.


Muntele Paduchiosu reprezinta capatul sudic al sirului prahovean si reprezinta cumpana de ape intre bazinul prahovean si cel ialomitean.

 

2.Sirul ialomitean
In acest sir sunt cuprinsi urmatorii munti: Babele, Cocora, Laptici, Blana, Nucetu, Oboarele. Versantii acestor munti, inspre Valea Ialomitei, sunt aproape in intregime acoperiti cu intinse moldisuri si pajisti. Din dreptul stancilor Babele se desprinde o coama, Piciorul Babelor care coborand catre vest, desparte Valea Sugarilor de Valea Cocorei. Aceasta vale isi resfira larg obarsiile intre Babele si Vf. Cocora si conflueaza cu Valea Ialomitei in Cheile Pesterei.
Muntele Cocora trimite spre Valea Ialomitei doua picioare de munte cu crestele inierbate, ridicate intre Valea Cocorei si Valea Laptici, la sud de care se intinde Muntele Laptici. Valea Blana desparte acest munte de muntele Blana, al carui versant vestic, impadurit, cade in Valea Ialomitei intre Cheile Tatarului si Valea Nucetului. La sud de Valea Nucetului se ridica Muntele Nucetu, cu intinse coaste inierbate; poalele lui urmeaza cursul Ialomitei de-a lungul padinei dintre Plaiul Mircea si Valea Oboarelor, in centrul careai se afla punctul Bolboci.


Muntele Oboarele este cuprins intre Valea Oboarele si Valea Dichiului, la sud de care sirul ialomitean ia sfarsit cu Muntele Dichiu. Din varful acestuia se desparte catre vest Piciorul Dichiului, la poalele caruia din Valea Ialomitei se afla o zona de pereti stancosi de calcare jurasice, care formeaza flancul stang al Cheilor Zanoagei.

 

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...



NOTA: Acest articol este disponibil sub licenta Creative Commons Atribuire-Distribuire in conditii identice si contine text din articolul Muntii bucegi prezent in Wikipedia.
NOTA: In cazul in care aveti cunostinta de schimbarea unor date sau informatii din articolul de mai sus va rugam sa nu ezitati sa ne contactati pe adresa contact@eurointegrator.ro
Va multumim!